Romania iese din Evul Mediu cu ajutorul fondurilor europene

In momentul de fata, pe langa lipsa infrastructurii, mediul rural se confrunta cu probleme destul de grave: 87% din gospodarii nu au instalatie de apa calda si 83% nu au canalizare.
Dar, potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Romania are obligatii care implica investitii importante in serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, astfel incat pana in 2015 un numar de 263 de aglomerari urbane cu un echivalent/locuitor mai mare de 10.000 si pana in 2018 un numar de 2.346 aglomerari urbane cu un echivalent/locuitor cuprins intre 2.000 si 10.000 trebuie sa se alinieze la standardele de mediu ale UE.

Pentru a acoperi o parte din aceste masuri, Romania beneficiaza de peste 36,6 milioane euro din partea Uniunii Europene. Fondurile sunt considerabile, avand in vedere ca prin Programul Operational Sectorial pentru sectorul de mediu ne sunt alocate 2.776 de milioane de euro, la care se adauga 490 de milioane de euro ce reprezinta contributia statului.

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), a lansat ieri licitatia deschisa pentru "Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu", finantata prin Programul PHARE 2006 - Coeziune Economica si Sociala.

Prin acest program, pot obtine finantare nerambursabila autoritatile publice locale din localitatile cu pana la 50.000 de locuitori, pentru dezvoltarea investitiilor pentru gestionarea deseurilor si pentru gospodarirea apelor. Valoarea unui proiect trebuie sa fie cuprinsa intre 100.000 si un milion de euro, iar solicitantul trebuie sa asigure o finantare proprie de cel putin 10% din valoarea proiectului.

Locul doi in UE, la deficitul structurilor de canalizare

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a mai declarat ca, potrivit unui studiu UE, Romania se afla pe locul doi, dupa Polonia, in ceea ce priveste deficitul structurilor de alimentare cu apa si de canalizare, pentru care este nevoie de investitii majore, iar Romania trebuie sa recupereze in urmatorii ani decalaje importante in raport cu tarile UE.

Astfel, potrivit lui Korodi, jumatate din apele uzate nu sunt epurate sau nu sunt suficient epurate, iar din cele peste 1.300 de statii de epurare de pe teritoriul tarii, 63% nu functioneaza corespunzator. Totodata, 47 de localitati, printre care orase precum Bucuresti, Braila, Galati, Tulcea, Craiova sau Drobeta Turnu-Severin, deverseaza apele uzate direct in natura.

Romania are o retea de canalizare de peste 18.000 de kilometri, de care beneficiaza doar 11,5 milioane de locuitori, din care zece milioane locuiesc la oras si un milion in mediul rural. In consecinta, orasenii beneficiaza de canalizare in proportie de 90%, in timp ce doar 10% din populatia de la sat are canalizare, a declarat Korodi.

Totodata, doar 52% din populatia Romaniei beneficiaza si de alimentare cu apa si de canalizare, 16% din romani au doar apa curenta, iar 32% din populatie nu are acces nici la alimentare cu apa, nici la canalizare. Ministrul Mediului a facut si o comparatie cu tarile din jur, astfel, in Cehia, 90% din populatie are acces la alimentare cu apa si la canalizare, iar in Ungaria, 90% din populatie are apa curenta si 60%, canalizare.

Proiect de guvern pentru depozitarea deseurilor din constructii

Ministrul Mediului a atras atentia si asupra deseurilor provenite din constructii si din demolari, care sunt tot mai multe, datorita dezvoltarii sectorului imobiliar. Korodi a spus ca a elaborat un proiect de hotarare de guvern, care urmeaza sa fie avizat de ministere si care reglementeaza activitatea firmelor de constructii, astfel incat acestea sa nu mai depoziteze deseurile la intamplare. Astfel, traseele pe care se transporta astfel de deseuri vor fi monitorizate, se vor verifica transporturile, iar in cazul in care se gasesc nereguli, se va merge pana la confiscarea licentelor de transport. Korodi a recunoscut ca simplele amenzi pentru nedepozitare corecta nu sunt de ajuns si trebuie dezvoltate alte instrumente care, desi mai birocratice, vor fi mai eficiente. In opinia lui Korodi, autoritatile nu stau mai bine nici la managementul deseurilor, in Romania producandu-se anual aproape 37 milioane de tone de deseuri, din care 71% provin din activitatile de productie, iar 29% sunt deseuri municipale. Potrivit ministrului, cantitatea de deseuri se estimeaza ca va creste cu 0,8% pe an, pana in 2013.

Din deseurile municipale, 40% sunt reciclabile, jumatate dintre acestea putand fi recuperate. Din pacate, in Romania, doar 2% din materialele reciclabile sunt valorificate, a precizat Korodi.