“Romania este membru al UE si al NATO si poate transmite mesaje adresate de Serbia celor doua organizatii, cat si statelor membre”, a declarat Cioroianu intr-un interviu acordat corespondentului France Presse. In contextul in care Serbia
si-a retras ambasadorii din capitalele statelor care au recunoscut independenta proclamata de liderii albanezi din Kosovo la 17 februarie, Romania vine cu propuneri. “Am putea prezenta partii sarbe preocuparile si asteptarile partenerilor nostri privind Serbia”, a spus Cioroianu.

SERBIA ARE PRIETENI. Cum Romania nu a recunoscut independenta Kosovo, asemenea Spaniei si Ciprului, la fel de membre UE ca si noi, care au anuntat deja ca nu o vor face, Cioroianu apreciaza ca “nu suntem singurul prieten al Serbiei din cadrul UE, iar Belgradul nu are motive sa se simta abandonat”. El a calificat dialogul dintre Romania si Serbia drept “sincer si pragmatic”.
Seful diplomatiei romane a dat asigurari ca in cadrul UE “statele membre au aceeasi opinie in legatura cu viitorul european al Serbiei” si a adaugat ca “spera ca Belgradul va primi cat de curand semnale clare in privinta unei perspective europene credibile”. France Presse reaminteste, in acest context, ca Belgradul doreste aderarea la UE, dar actualmente negocierile in acest sens sunt intrerupte. In ceea ce priveste relatia cu NATO, Serbia este membra a Parteneriatului pentru Pace, o formula de cooperare militara propusa de NATO, considerata ca etapa pregatitoare inaintea aderarii.

ETAPA SUPERIOARA. Cum Bucurestiul se pregateste sa gazduiasca la inceputul lunii aprilie summit-ul Aliantei Nord-Atlantice, ministrul Cioroianu s-a pronuntat in Croatia in favoarea lansarii unei invitatii la aderare pentru Zagreb, Skopje si Tirana, dar si pentru “trecerea la o etapa superioara in relatia NATO cu Serbia, Bosnia si Muntenegru”. Pentru a clarifica pozitia Romaniei in privinta Kosovo, ministrul roman a subliniat ca “Bucurestiul nu se opune deciziei de independenta, ci a unei independente proclamate unilateral”. “Opozitia Romaniei fata de independenta Kosovo nu trebuie sa fie inteleasa ca o atitudine prosarba sau antikosovara (albaneza). Este vorba despre o chestiune de principiu, de respectare a dreptului international in vigoare, care impune acordul partilor in chestiune” intr-o astfel de situatie, a mai spus Cioroianu.