Dovada Sindromului Golfului in Romania

Dezvaluirile facute saptamana trecuta pe tema existentei Sindromului Golfului in randul militarilor romani care au luptat in Irak si Afganistan a produs panica la nivelul conducerii Statului Major General (SMG). Faptul ca ZIUA a semnalat existenta unor cazuri psihosomatice caracteristice imbolnavirilor psihice cauzate de participarea la razboi a starnit o adevarata furtuna in Ministerul Apararii. Intr-un raspuns oficial adresat ziarului nostru, comandorul doctor psiholog Edmond Cracsner, seful Sectiei Psihologie Militara din Statul Major General, sustine ca este vorba doar despre cazuri minore. Cu toate acestea, ZIUA a intrat in posesia unui document care demonstreaza exact contrariul si anume ca soldatii romani se intorc cu probleme psihice din Irak si Afganistan.

Documentul dezvaluie si faptul ca militarii care au luptat in Irak si Afganistan au fost nemultumiti de echipamentele militare, de hrana si conditiile de cazare, dar si de unele abuzuri ale comandantilor. Ei s-au plans psihologilor si de faptul ca erau obligati sa indeplineasca prea multe misiuni periculoase, care ii solicitau peste masura. Studiul din care rezulta aceste fapte ce au fost ascunse opiniei publice este semnat de psih. dr. Edmond Cracsner, psih. Adrian Prisacaru, psih. dr. Aurelia Cana si psih. pr. Giulia Negura.

Sefii din Armata le-au interzis soldatilor intorsi din misiune care prezinta simptome psihosomatice sa discute deschis despre ele cu psihologii militari sau cu alte persoane. In ultimii ani, in toate comunicatele oficiale care faceau referire la activitatea militarilor romani din Irak si Afganistan, difuzate de Ministerul Apararii, se preciza intodeauna ca moralul soldatilor este excelent. Din datele pe care le publicam in continuare rezulta ca realitatea este cu totul alta, militarii romani confruntandu-se cu o multitudine de problme care au condus in cele din urma la aparitia a numeroase cazuri de soldati care au acuzat probleme psihice dupa participarea la asfel de misiuni.

Conditiile climatice au afectat militarii fara experienta

Potrivit documentului, psihologii au stat de vorba cu peste 1.600 de militari din batalioanele de la Iasi, Focsani, Dej si Craiova, care au participat la misiuni in Irak si Afganistan in perioada 2003-2004. Doctorii au folosit un ghid de interviu care a urmarit evaluarea unor aspecte privind adaptarea, relationarea interpersonala, anxietatea, depresia si stresul posttraumatic. Dupa interpretarea rezultatelor s-a evidentiat faptul ca efortul prelungit de adaptare la conditiile misiunilor de lupta provoaca dificultati de reinsertie in mediul familial si socio-profesional din tara.

Din interpretarea datelor si informatiilor din Tabelul 1 (vezi facsimil) psihologii militari au tras urmatoarele concluzii: conditiile de clima si cele geografice au avut un impact negativ crescut doar asupra militarilor care s-au confruntat pentru prima data cu diferente semnificative de fus orar, modificari ale ritmurilor circadiene, aspectul solului si vegetatiei, presiunea atmosferica, variatii ale temperaturii de la zi la noapte, umiditate scazuta, vanturi puternice etc. (ex. Lotul 2 Focsani); conditiile de cazare au afectat intr-o masura mai mica pe militarii participanti la misiuni anterioare similare, (lotul 2, Craiova), fata de cei care nu au avut experienta suficienta pentru acest gen de misiuni (lotul 2, Focsani); in ceea ce priveste regimul alimentar, nivelul de acceptare apare in proportii diferite chiar si intre aceleasi locatii, avand drept explicatie, pe de o parte, specificul cultural al zonei de provenienta a militarilor si, pe de alta parte, numarul participarilor la misiuni similare care se constituie ca factor "facilitator". Un procent mai mare (23,1%) obtinut de lotul 2 Focsani releva faptul ca unii militari din acest detasament nu au avut experienta suficienta pentru activitate in regim de campanie pe termen lung.

Conflictele intre camarazi

Sub aspectul echipamentului, un procent semnificativ de militari din lotul 2 (Craiova), cu mai multa experienta in teatrul de operatii, face referiri la echipamentul de protectie personala (casca si vesta antiglont) care afecteaza mobilitatea individuala considerata o componenta esentiala in deprinderile luptatorului modern.

Din Tabelul nr. 2 (vezi facsimil) rezulta ca relationarea interpersonala a fost in general buna, cu inerente conflicte interpersonale, ce se regasesc in orice grup care desfasoara activitati comune in conditii de izolare de familie, de societate si de organizatia de baza. S-au inregistrat sentimente de nemultumire fata de unii dintre colegii detasamentului si fata de modul de evaluare de catre sefii ierarhici. Nemultumirile dintre colegi au aparut intr-un procent mai ridicat la lotul 2 (Iasi), datorita faptului ca acestia proveneau din mai multe unitati.

Abuzurile comandantilor

Doctorii psihologi trag un semnal de alarma in studiul realizat privind relatiile soldatilor cu sefii: "Nu trebuie neglijate deficientele de relationare cu sefii nemijlociti, aduse in discutie de un procent semnificativ de militari din ambele loturi din Afganistan, dar si mai mare pentru lotul 1 (Dej) din Irak. Acestea se datoreaza lipsei de comunicare, transferului neadecvat al sarcinilor, neaducerii acestora la nivelul de intelegere al militarilor angajati pe baza de contract. Se contureaza o serie de nemultumiri care sunt structurate si se adreseaza pe paliere, respectiv militarii angajati pe baza de contract reproseaza nivelul de empatie scazut al comandantilor, iar subofiterii orienteaza nemultumirile catre liderii cu care intra in contact direct. Nu trebuie neglijat insa comportamentul exacerbat al unor comandanti (cazuri izolate): abuz de autoritate, comportament de intimidare si recurg la depersonalizarea unor subordonati. Astfel de comportamente pot genera fenomene de demotivare, de deteriorare a performantelor si chiar de tulburari afective."