Mentalitatile comuniste inca afecteaza genetica romaneasca
Desi peste tot in lume genetica este finantata cu zeci de milioane de dolari, in Romania cercetatorii fac mari eforturi sa convinga autoritatile sa le distribuie cateva miliarde de lei vechi. Mentalitatile de tip comunist afecteaza inca genetica romaneasca, un domeniu care a pierdut zeci de ani in comparatie cu ceea se intampla deja in Vest. Aceasta deoarece, pana in 1989, a fost privita ca o stiinta burgheza, capitalista si, prin urmare, a fost interzisa. "Studii pe Drosophila melanogaster s-au facut in Romania inca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. si chiar in timpul conflagratiei. Ulterior, s-au stopat, pentru ca in tot blocul estic genetica, in general, dar mai ales modelul Drosophila au intrat in dizgratie. Unii geneticieni si drosofilisti rusi au murit in lagare sau au fost obligati sa-si schimbe domeniul de activitate. In Romania, specialistii din domeniu au intrat in anonimat", povesteste Alexandru Ecovoiu, directorul tehnic al Institutului de Genetica. Acesta afirma insa ca nici dupa Revolutie lucrurile nu s-au schimbat prea mult: cercetatorii romani obtin cu greu finantari de la bugetul de stat, iar unii dintre colegii lor ii trateaza cu dispret. "La noi sunt biologi care se mira ca mai lucram cu Drosophila. Dar acei oameni ar trebui sa vada ca rareori exista numar din Nature sau din Science in care sa nu apara un articol despre Drosophila. In 1995, s-a luat din nou Premiul Nobel pe acest model experimental."
Nobel pentru musculita de otet
In al doilea rand, aceste insecte se inmultesc repede si traiesc putin. Deci, se pot studia mai multe aspecte genetice intr-un timp scurt, pe mai multi indivizi. In fine, ultimul avantaj - mai ales pentru romani - este ca sunt mici si nu necesita foarte mult spatiu pentru a trai. si nici nu fac mizerie, ca soarecii sau iepurii. Iar la Institutul de Genetica, unde fiecare centimetru de spatiu este folosit la maximum, acest aspect capata importanta covarsitoare.
Mutatii in premiera mondiala
Ce fac romanii? Laboratorul de Drosophila are patru cercetatori, care toata ziua se "joaca" cu gene. Mai precis, induc la Drosophila mutatii in anumite gene (le "strica"), apoi le urmaresc comportamentul. Sunt alese pentru studiu gene de la Drosophila care au corespondent la om, gene implicate in declansarea unor forme de cancer sau a altor sindroame. "De exemplu, o colega a ales o gena care, la om, este implicata in cancerul de pancreas, de intestin si de colon. O gena pe care o are si Drosophila. Ea a construit mutatii pentru aceasta gena, ca sa vada ce se intampla cand e defecta", explica Alexandru Ecovoiu. "Ramane de vazut daca la musculita apar dereglari similare cu cancerul. Daca apar, se trag doua concluzii: intr-adevar, genele respective de la om si musculita au functii similare; daca au, ne gandim la un tratament pentru cancer la om, insa experimentat pe Drosophila", mentioneaza directorul tehnic al Institutului de Genetica. La finalul acestor studii, se pune intrebarea suprema: se pot vindeca mutatiile din aceste musculite bolnave? "Noi incercam sa obtinem acesti mutanti strict necesari si sa-i vindecam."
Deocamdata, s-a reusit doar prima parte: crearea unor mutanti in premiera mondiala, care sunt folositi pentru studiu. Vindecarea e un procedeu mult mai greoi, care cere resurse financiare si umane serioase. De altfel, si la nivel mondial, repararea genelor - visul oricarui genetician - nu a dat prea multe rezultate, fiind inregistrate mai mult experimente nereusite. In primul rand, pentru ca aceasta abordare este relativ recenta. Abia din anul 2000 s-a descifrat genomul la Drosophila melanogaster, iar din 2001 si la om. Dupa 2001, savantii au comparat cele doua genomuri. S-au descifrat atat de tarziu deoarece tehnologia de secventiere a unui genom nu a fost pusa la punct decat recent. "Daca te apuci sa tiparesti secventa genomului, se aduna metri cubi de hartie. Trebuia ca metoda sa devina robotizata si ieftina. O companie americana de biotehnologii a intrat in parteneriat cu un laborator din Elvetia cu mare traditie in genetica Drosophilei si a spus cam asa: noi va dam banii, voi studiati gena care corespunde cu gena implicata la om in cancerul de colon. Daca reusiti sa reparati Drosofilele mutante cu un compus chimic, ne dati substanta, dezvoltam din ea un medicament, si nu mai e nevoie de interventia chirurgicala. Din datele pe care le am pana acum, se pare ca au facut mari progrese, desi nu stiu daca au iesit cu medicamentul pe piata. Dar si in Occident aceasta strategie experimentala e inca in faza de pionierat", apreciaza Alexandru Ecovoiu.
Despre autor:
Sursa: Romania Libera
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Inițiativa europeană prin care România ar putea recicla mai eficient sticla
Sursa: green.start-up.ro
-
Laura Olaru, antreprenoarea care a pariat totul pe genți: Trebuie să fii un...
Sursa: retail.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în săptămâna 1-7 aprilie în funcție de zodie
Sursa: garbo.ro
-
Emi Gal, fondatorul român care facilitează oamenilor lupta eficientă cu cancerul
Sursa: start-up.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 29 martie 2024?
Sursa: kudika.ro
-
Sancțiunile pentru e-Factura se vor aplica din 1 iunie 2024
Sursa: futurebanking.ro
-
Burduja confirmă că prețurile la energie și gaze rămân în limita actualului...
Sursa: wall-street.ro