Asa arata portretul Romaniei, facut de politicieni si profesori universitari, la sfarsitul lui 2007, la un an dupa aderarea la Uniunea Europeana

Dezbaterile "Eurocafe" s-au incheiat in 2007 cu o discutie despre Uniunea Europeana. Ce a invatat Romania dupa un an de UE? Ce am adus bun si rau in Uniune? Ce am reusit sa facem si unde am esuat? Acestea au fost principalele intrebari puse de "Adevarul" si Radio France Internationale. Raspunsurile au venit de la politicieni cu experienta in hatisurile UE, de la profesori universitari cu un cuvant greu de spus in materie de problematici europene si de la jurnalisti specializati pe probleme europene.

"In opinia mea, Romania nu s-a comportat nici mai bine, nici mai rau decat alte state si putem sa judecam asta in raport cu principalele teme care au fost evocate in media, dar discutam si in raport cu acele aspecte care nu s-au discutat in media.

Despre cele care au aparut in media putem spune ca, din punct de vedere statistic, suntem acolo unde sunt si ceilalti proaspat intrati in valul precedent", a inceput dezbaterea, pe un ton optimist, Adrian Ciocanea. Intr-o contradictie cu realitatea, reprezentantul Executivului a spus ca Romania "nu sta deloc rau" cand vine vorba de absorbtia de fonduri europene. "Din punctul de vedere al celebrului subiect fonduri europene nu stam deloc mai rau decat alte state", a afirmat sigur pe el secretarul de stat.
„Suntem o societate pseudomoderna"

In timp ce despre capacitatea administrativa se poate discuta timp indelungat, Adrian Ciocanea afirma ca adevarata meteahna a Romaniei este stadiul in care se afla societatea: pseudomoderna.
"In termeni generali e greu de discutat. Ceea ce pot sa spun e ca societatea romaneasca in clipa de fata e o societate pseudomoderna si asta se vede in toate lucrurile pe care le face, fie ca vorbim despre institutii, fie ca vorbim despre o intelectualitate critica ce inca nu prea se manifesta in plenitudinea sa, fie ca vorbim despre clasa politica in sensul responsabilitatilor ei", a declarat Ciocanea.
"Am intrat in Uniunea Europeana si singurul lucru pe care il am de spus este ca, de fapt, la 1 ianuarie se naste o noua tranzitie, este tranzitia de ajungere din urma", a mai afirmat secretarul de stat, fara foarte multe amanunte.
„Elitele au esuat complet"
Profesor universitar la Universitatea Bucuresti, Daniel Barbu este de parere ca elitele societatii romanesti au esuat in primul an de Uniune Europeana. "Europa in 2007 ar fi putut fi folosita ca o oglinda, in care Romania sa se vada ceva mai bine decat elitele romanesti. Din pacate, si de data aceasta elitele mi se par ca au esuat complet.

Cand zic elitele, ma gandesc la elitele politice, intelectuale, dar nu la societate in ansamblu", a sustinut Barbu. Din evaluarea universitarului, reiese ca societatea romaneasca este mai dinamica decat elitele, care "au pierdut cursa". In lipsa elitelor, societatea romaneasca "se descurca" si cauta sa inteleaga Uniunea Europeana, mai ales in privinta resurselor institutionale.

Tranzitii peste tranzitii egal impredictibilitate

"In 2007 mie mi se pare ca inca o data elitele au aratat cat se poate de clar ca suntem in celebrul paradox romanesc pentru ca nu avem de-a face numai cu o noua tranzitie, avem de-a face cu o veche tranzitie", declara fostul negociator-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas.

Demnitarul pune semnul egal intre "acest paradox" si impredictibilitatea Romaniei, ceea ce la randul ei duce la scaderea credibilitatii. "Daca 2007 a fost atat de impredictibil, nimeni nu se hazardeaza sa predictibilizeze conduita Romaniei, dar de aici apar celelalte elemente care se numesc credibilitate", a avertizat Puscas.

„Dezbaterea publica despre UE lipseste"

La randul sau, profesorul universitar Iordan Gheorghe Barbulescu a atras atentia asupra lipsei de dezbatere a problemelor europene din spatiul public. "Din dezbaterea publica parca Europa lipseste cu desavarsire. De exemplu, alegerile pentru Parlamentul European n-au nicio legatura cu Europa.
Cred ca nici macar guvernul nu si-ar fi dorit asa ceva", a semnalat Barbulescu. "Cetatenii au luat-o inainte, ei inteleg Europa doar atat cat trebuie ei sa inteleaga din Europa pentru satul lor, pentru strada lor, pentru orasul lor, pentru sectorul lor de activitate. Si asta este vestea buna", a afirmat profesorul Barbulescu.

„Dormim in papuci"

Cea mai vehementa pozitie a avut-o jurnalistul Gabriel Giurgiu. Acesta a acuzat, practic, societatea romaneasca de lipsa de interes pentru propriul sau bine. "Poporul, ca si elitele, doarme! Dormim linistiti cu constiinta sacului de malai pus acolo ca suntem membri, si sacul sa fie acolo si mai traim din el cat mai putem, cat am strans.

Citeste si:

Criza branzei a fost pentru ca poporul dormea. (... ) Daca producatorii de branza dorm in papuci si nu-si dau seama ca au de luat niste bani de la bugetul national, recte de la bugetul comunitar, sa doarma in continuare, somn placut. Societatea doarme in papuci exact cum doarme si elita. Elita doarme, doarme si societatea". Asa suna avertismentul lui Giurgiu.

Pe langa faptul ca a criticat lipsa de disciplina a guvernelor "din 2004 incoace", Gabriel Giurgiu semnaleaza un aspect foarte interesant: taranul roman este mai putin interesat sa aiba culturile lui decat este fata de recoltarea culturilor strainilor. "Taranul roman doarme cu visul, cu gandul la cum sa ajunga mai repede in Spania sa adune capsunele altora. Aici este hiba", a explicat Giurgiu.

Cetateanul, impotriva elitelor?

Discutia despre rolul cetateanului si rolul elitelor a iscat o adevarata controversa. In timp ce profesorul Barbu sustine ca "poporul nu exista ca atare" si ca oameni foarte simpli sunt capabili sa ia decizii mai importante decat politicienii sau intelectualii, Vasile Puscas adopta o pozitie usor diferita. Fostul negociator-sef declara ca elita joaca un rol foarte important in continuare.

"Deocamdata, noi putem sa vorbim de aspiratii, de cetateanul european, de initiativa, dar nici macar fermierul francez nu se misca in afara cadrului pe care-l da administratia locala", a explicat Puscas. O pozitie similara cu Vasile Puscas a avut si profesorul Barbulescu. "Este minunat ca cetateanul sa devina un factor activ, trebuie sa-si apere interesul, dar in acelasi timp sa nu uitam de elitele administrative, politice", a spus, la randul sau, Barbulescu.

„La Lisabona am castigat democratie"

Decanul Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Madrid, Francisco Aldecoa Luzarraga (foto), a explicat pentru "Adevarul" semnificatia semnarii Tratatului de la Lisabona.

Tema pe care am tratat-o in cadrul conferintei la care am fost invitat in Romania se referea la intrebarea daca abandonarea Tratatului constitutional reprezinta si abandonarea caii constitutionale de dezvoltare a Uniunii Europene. Este o intrebare foarte bine formulata. Tema centrala a intregii dezbateri europene este tocmai asta.

Analizarea este tema centrala a dezbaterii europene: sa se analizeze in ce masura tratatul de la Lisabona, care se va semna pe 13 decembrie, recupereaza Tratatul constitutional, cel putin pe continut. Daca recupereaza, inseamna ca procesul constitutional a avut sens. Desigur, ceva a pierdut. Intotdeauna se pierde ceva la negocieri, la discutii. A pierdut numele. Nu se numeste Constitutie, ci Tratatul de reforma.

A pierdut simbolurile, ziua Europei, imnul, drapelul. Dispar din tratat, dar asta nu inseamna ca statele nu pot sa le aplice. In multe tari, pentru ca a disparut obligativitatea din tratat in privinta simbolurilor, au aparut legi astfel incat sa se oficializeze arborarea drapelului Uniunii Europene.

Problema cu simbolurile a fost una expresa a Marii Britanii si a Poloniei. Sa vedem si care este marele castig. Creste democratia, pentru ca apare caracter juridic pentru Carta Drepturilor Fundamentale, ceea ce inseama ca poate fi invocata in tribunale. Asta va crea cetateni de prima categorie in Europa si de a doua categorie. Oricat pare de ciudat, cea de-a doua categorie vor fi englezii, pentru ca nu au vrut sa accepte Carta ca parte a tratatului.

Uniunea Europeana devine parte a Conventiei Europene cu privire la Drepturile Omului, Parlamentul European va avea foarte multe puteri, va participa prin codecizie la intreg procesul decizional. Nu mai sunt sectoare rezervate Consiliului. Mai mult decat atat, parlamentul are puteri depline la aprobarea bugetului.

Alt castig: creste in eficienta Uniunea Europeana, pentru ca se trece la aceasta dubla majoritate de voturi si de cetateni, numai ca trebuie sa retinem ca aplicarea va fi pana in 2014.