Jocurile politice au blocat construirea utilitatilor pe singurul drum cu pretentii europene din Romania. Autostrada Soarelui a fost, practic, abandonata

Singura autostrada din Romania proiectata la standarde europene din cele doua existente in intreaga tara arata, la patru ani de la inaugurarea primului tronson, ca un drum pustiu: fara benzinarii, restaurante sau alte spatii de servicii nelipsite pe soselele din Uniunea Europeana. Soferii, si mai ales cei straini, risca sa faca pana prostului pe Autostrada Soarelui daca au uitat sa alimenteze in oras. Aceasta in ciuda faptului ca, inca de acum trei ani, investitorii

si-au manifestat interesul de a deschide statii de benzina, avand in vedere traficul impresionant care, potrivit estimarilor, va creste in urmatorii ani la 15.000 de autoturisme pe zi.

Autoritatile din transporturi evita sa vorbeasca despre jocurile de putere din spatele acestei anomalii, insa dau de inteles ca tensiunile care au blocat atat mai multe proiecte de autostrada, cum ar fi cea Bucuresti - Brasov, cat si constructia de utilitati pe Bucuresti - Constanta (autostrada A2), ar fi de natura politica.

Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sustin ca lipsa benzinariilor si a spatiilor de servicii de pe A2 este rezultatul faptului ca, pana acum, pur si simplu nu s-a avut in vedere acest lucru. Cel putin pana in 2007 nu a existat nici macar un proiect viabil care sa faca posibila construirea utilitatilor. "S-a intarziat pentru ca, cum sa va spun, pana acum nu s-a avut in vedere dorinta aceasta de concesionare. S-a vorbit de o intretinere multianuala, se discuta sa dam unor firme pe o perioada de 3 - 5 ani sa faca o intretinere a autostrazii. In acest context nu s-a mai vorbit despre concesionare, iar concesionarul are nevoie de cadastru, ca ii trebuie ca sa obtina autorizatii de constructii pentru statiile PECO", afirma Cristian Duica, director general adjunct intretinere si administrare CNADNR. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca fostul ministru, Gheorghe Dobre - care a preluat mandatul in 2005, la "pachet" cu primii 100 de kilometri de autostrada, proaspat inaugurati - a respins ideea de parteneriat public - privat, adica de concesiune a autostrazii. Lipsa benzinariilor ar fi doar "varful icebergului" unor dezbateri tensionate asupra oportunitatii introducerii managementului privat pentru asigurarea de servicii pe autostrazi si chiar a constructiei acestora in regim de parteneriat public - privat. Potrivit unor surse, Dobre chiar s-ar fi exprimat ca nu accepta asemenea "smecherii". In acelasi timp, fostul ministru a reziliat intelegerile de parteneriat pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov, semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann, lucru care le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da statul in judecata, pe motiv ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. Democratul si-a explicat, la momentul respectiv, decizia, prin faptul ca parteneriatul public-privat (PPP) nu permitea concurenta, deoarece prevederile din legislatie nu le respectau pe cele din legislatia europeana.


"Trauma" lui Dobre

Legislatia pe care au fost facute parteneriatele reziliate de Dobre a fost modificata in 2005, pentru a fi armonizata cu cea europeana, care cere transparenta totala in procedurile de achizitie publica, insa ministrul democrat a evitat, in continuare, sa lucreze pe formule de PPP. Astfel, nu s-a mai gasit, in timpul mandatului sau, nici o varianta viabila de a asigura servicii pe autostrada. "Doi ani de zile nu s-a intamplat foarte mult in acest domeniu pentru ca domnul ministru Dobre nu a dorit sa faca licitatii si proiecte in PPP considerand ca nu e o procedura convenabila", spune Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si fost director in cadrul CNADNR. Acesta a mai aratat ca incercarile lui Dobre de a asigura o intretinere multianuala nu au avut succes pentru ca, fiind vorba de o perioada foarte scurta de timp, nu a fost foarte atractiv pentru investitori. Majoritatea companiilor petroliere interesate sa faca benzinarii pe autostrada au aratat ca nu au timp nici macar sa isi amortizeze investitia si atunci prefera sa nu investeasca. "Pe A2, fiind pe coridorul IV (n.r. - paneuropean) si avand doar un sector mic la acel moment - pana la Drajna - s-a incercat acea intretinere multianuala care a esuat - au fost trei incercari de a face licitatii - la primele doua a fost deficit de procedura, la a treia nu s-a prezentat nimeni sau s-a prezentat o singura firma - a fost un fiasco total. Dobre a fost extrem de temator, nu a vrut sa-si asume nici o decizie. A spus, ca atata vreme cat va fi ministru nu va exista PPP", a adaugat Buzasu. La randul sau, Dobre a reactionat iritat la problema autostrazilor. "Daca eu acum un an si jumatate am intampinat piedici, in timpul asta nu s-au despiedicat? Au ramas impiedicate? Ati auzit de un ministru care concesioneaza el? E vorba de Companie... Ce legatura are Ministerul? Un fost ministru a tot povestit care sunt problemele la momentul respectiv. Si cu autostrada, ce se intampla n-a interesat pe nimeni la acel moment. De fapt acuma vad ca nu mai intereseaza pe nimeni, vorbeste doar Compania cand e zapada. Iar cand eram ministru toata lumea: ministrul n-a facut. Aveti Compania la dispozitie, intrebati-i pe ei!", ne-a declarat Dobre.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.