Daca pana la declansarea procedurilor de suspendare din functie presedintele Traian Basescu trebuia crezut pe cuvant atunci cand actiona sau facea declaratii publice, dupa avizul de la 5 aprilie, ce-i drept consultativ, al Curtii Constitutionale, seful statului a obtinut si hartia cu care a putut inchide gura oricui afirma ca prin gesturile sale incalca legea fundamentala a tarii. Cu alte cuvinte, seful statului a obtinut dreptul de a nu contempla, ci de a avea un rol activ in viata politica a tarii, neprotocolar, de a critica si acuza fara dovezi, de a face referendum cand doreste, de a sprijini fatis, in ciuda prevederilor constitutionale, un partid politic, de a trena, incalcand regulile, numirea unui ministru daca acesta nu-i e pe plac si, mult mai grav, avand in vedere vesnicul razboi intre Palate, de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, prin aplicare directa a Constitutiei, fara o cercetare prealabila si fara avizul unei comisii speciale constituite in astfel de cazuri. Si aceasta pentru ca presedintele isi "asuma raspunderea politica pentru temeinicia deciziei".

"INCALCARE NU PREA GRAVA". Astfel, acum opt luni, Curtea Constitutionala il exonera pe presedintele Basescu de toate capetele de acuzare inaintate de coalitia parlamentara care a sustinut in aceasta primavara inlaturarea din functie a sefului statului. In motivatia avizului negativ emis atunci de judecatorii Curtii se arata ca raportul comisiei parlamentare de ancheta privind suspendarea din functie a lui Traian Basescu "se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei savarsite in exercitiul mandatului care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, in sensul prevederilor art. 95 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, judecatorii CC insista asupra faptului ca seful statului, "in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale", poate sa exprime opinii si optiuni politice, sa faca observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora. In plus, el poate propune reforme sau masuri pe care le considera in conformitate cu interesele nationale. Curtea Constitutionala a constatat ca nu orice fapta de incalcare a Legii fundamentale poate justifica suspendarea din functie a presedintelui, ci numai "faptele grave". "Gravitatea unei fapte se apreciaza in raport cu valoarea pe care o vatama, precum si cu urmarile sale daunatoare, produse sau potentiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului si cu scopul in care a savarsit fapta", au explicat membrii Curtii.

PRESEDINTE-JUCATOR. "Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile presedintelui nu au caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora, ca si pentru ignorarea lor", se mai arata in motivatia Curtii Constitutionale. Judecatorii Curtii au considerat ca prerogativele constitutionale si legitimitatea democratica, pe care i-o confera alegerea de catre electoratul intregii tari, ii impun presedintelui sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la "un exercitiu simbolic si protocolar". Ei au sustinut ca seful statului nu poate veghea la respectarea Constitutiei (art. 80, alin. 2) si la buna functionare a autoritatilor publice in mod pasiv, "prin contemplare, ci prin activitate vie". Totodata, Curtea a reclamat lipsa dovezilor pe care ar trebui sa se sprijine acuzatiile din propunerea de suspendare din functie a lui Traian Basescu si a accentuat ca nu este in masura sa analizeze "fapte de notorietate" - dupa cum afirma initiatorii propunerii - in lipsa unor date si informatii concrete cu privire la acestea. Cat priveste partizanatul politic, respectiv sustinerea PD, Curtea a explicat ca, "pentru realizarea programului pentru care a fost ales, presedintele poate dialoga in continuare fie cu partidul din care a facut parte, fie cu oricare alt partid, care ar sprijini realizarea programului".

Citeste si:

NUMIREA MINISTRILOR. Tot la 5 aprilie, Curtea Constitutionala decidea in cazul unei sesizari facute de premierul Tariceanu la 13 martie, privind refuzul presedintelui Traian Basescu de a emite Decretul prin care sa ia act de demisia ministrului de Externe si de a constata vacantarea acestei functii. Seful statului il revocase din functie pe Mihai Razvan Ungureanu, dar refuza sa il numeasca in locul lui pe Adrian Cioroianu. Premierul Tariceanu a solicitat Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Guvern si sa intervina in baza competentelor sale de inalta autoritate publica pentru a repune in legalitate constitutionala raporturile dintre presedinte si Guvern in aceasta problema. Ca urmare, judecatorii Curtii au decis in acest caz ca presedintele Romaniei nu are un drept de veto, dar ii poate cere primului-ministru sa renunte la propunerea facuta, atunci cand constata ca persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului. De asemenea, Curtea a constatat ca refuzul presedintelui Romaniei de a numi un membru al Guvernului la propunerea primului-ministru a declansat un conflict juridic de natura constitutionala ce a incetat sa mai subziste in acest caz ca urmare a emiterii unor decrete prezidentiale.

REFERENDUM. Cum presedintele Basescu a tinut neaparat ca referendumul pentru introducerea votului uninominal sa aiba loc in aceeasi zi cu euroalegerile - 25 noiembrie - PRM a contestat la Curtea Constitutionala decretul prezidential. Contestatia PRM a venit dupa ce in prealabil seful statului fusese criticat ca prin aceasta decizie urmareste sa se implice in campania pentru euroalegeri pentru a ajuta PD, de altfel, castigatorul acestora. Curtea Constitutionala a respins contestatia PRM ca neintemeiata, motivand ca "din analiza celor doua texte constitutionale rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nici o alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus)".