"Asa cum am declarat acum cateva luni am colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu", isi incepe Stolnici scrisoarea.

Colaborarea, sustine academicianul, a fost deteminata initial de "caracterul special" al cercetarilor sale stiintifice si a relatiilor internationale pe care si le facuse prin corespondenta. Acestea se refereau la cibernetica si la studiul retelelor neurale, care, la acea epoca, "erau privite cu suspiciune si considerate in mod aproape delirant de conducerea noastra ca putand fi foarte periculoase, politic si militar, si ca atare trebuie sa fie monitorizate in mod riguros".

Colaborarea a fost determinata si de faptul ca a fost sef de sectie la Institutului de Geriatrie „Ana Aslan”, unde avea zilnic contacte cu straini cu "importante pozitii politice (chiar sefi de state), militare, economice, in presa si cultura la care se adaugau membri marcanti din lumea terorismului islamic din acele vremuri precum si diplomatii acreditati la noi".

Citeste si:

Potrivit academicianului, colaborarea cu serviciile secrete se inscria in obligatiile legale de atunci, "care impuneau raportarea tuturor contractelor si discutiilor avute cu personalitatile straine".

Stolnici respinge ipoteze ziarului "Cotidianul", care a publicat o serie de articole la finalul lunii noiembrie, cu probe ca academicianul ar fi facut planul casei fostului director al Europei Libere, Vlad Georgescu, si ar fi contribuit astfel la presupusa sa asasinare din 1988.

"Afirmatia potrivit careia as fi monitorizat pe cei de la Europa Libera este calomnioasa fiindca stateam la Mûnchen 2-3 zile la cativa ani si nu cunosteam acolo decat doua persoane", explica academicianul. De asemenea, acesta respinge si afirmatia ca ar fi fost implicat intr-o actiune organizata impotriva lui Vlad Georgescu, fost director al sectiei romane de la postul de radio.