Compania de Autostrazi a cerut Executivului informatii despre modul in care firmei americane Bechtel i se mai pot plati inca trei miliarde de euro, pe linga cele 2,24 miliarde de euro, la care aceasta este indreptatita prin contractul initial, pentru construirea autostrazii Transilvania. Daca ar primi acesti bani, Bechtel ar urma sa construiasca cea mai scumpa autostrada din Europa, la un pret care depaseste 10 milioane de euro pe kilometru, adica dublul sumei platite in prezent in Polonia pentru un proiect similar.

Contractul initial prevedea drept pret „tinta“, pentru realizarea celor 415 kilometri de autostrada dintre Brasov si Bors, 2,24 miliarde de euro. Pretul pus de guvernul Nastase pe autostrada a fost stabilit pe baza unor studii vagi facute de firma Search Corporation in perioada 2003-2004. In contract s-a prevazut doar o „cooperare indeaproape a partilor“ pentru incadrarea in aceasta suma, nicidecum o obligatie legala a acestora. Potrivit contractului, plata lui Bechtel se face pe baza unor preturi unitare, mentionate intr-o anexa secretizata de Guvern si de constructorul american. Costurile unitare se inmultesc cu volumul lucrarilor efectuate si rezulta suma pe care ar trebui sa o primeasca firma americana.

Odata realizate proiectele tehnice pentru primele doua din cele opt tronsoane ale autostrazii, CNADNR si firmei Bechtel le-a devenit clar ca suma „tinta“ este ridicol de mica in comparatie cu ceea ce s-a angajat statul fata de firma americana. Deoarece valoarea contractului a fost aprobata prin hotarire de guvern in 2004, orice depasire a acesteia, sau chiar doar a unor capitole de cheltuieli, reprezinta o incalcare a legii. Sorin Scarlat, fost sef de proiect al autostrazii, spune ca au fost inregistrate depasiri minore ale unor capitole de cheltuieli, spre exemplu „cheltuielile indirecte de capital“, unde Bechtel trebuie sa primeasca cu aproximativ 5% mai multi bani decit ce i se cuveneau potrivit contractului.

Citeste si:

Pentru a se mentine in cadrul legal, CNADNR a trimis Guvernului, in 24 septembrie, o solicitare in care cere sa i se spuna daca valoarea-tinta poate fi depasita si ce pasi legali trebuie parcursi pentru aceasta. Totodata, CNADNR cere Guvernului sa i se spuna ce interpretare a contractului este corecta, cea personala, potrivit careia suma de 2,24 miliarde de euro este ferma, sau cea a firmei Bechtel, conform careia „valorile sint tinta si ca urmare nu exista nici un impediment in depasirea acestora“, se arata in scrisoarea trimisa Executivului. Ca argument in vederea majorarii sumei, CNADNR informeaza Executivul ca cele doua tronsoane aflate in lucru, respectiv 2B si 3C, vor costa cu 91 si respectiv 231 de milioane de euro mai mult decit sumele prevazute initial.

Pentru a clarifica situatia, Ministerul Transporturilor si cel al Finantelor trebuie sa prezinte Guvernului un memorandum in care sa informeze asupra „stadiului derularii contractului de construire a autostrazii Brasov-Bors si (sa prezinte - n.red.) solutii posibile pentru clarificarea aspectelor semnalate de CNADNR“, se arata in raspunsul dat de secretarul general al Guvernului, Ilie Bolojan, companiei de autostrazi. „Singura varianta va fi ca CNADNR sa solicite majorarea sumei alocate“, ne-a declarat un oficial al CNADNR, sub protectia anonimatului. Nota Executivului are semnatura primului-ministru, iar un exemplar este adresat ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, cel prin intermediul caruia trebuia sa ajunga la Guvern solicitarea CNADNR.

In pofida faptului ca o copie dupa nota Guvernului a fost trimisa ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, acesta spune ca nu stie nimic de initiativa CNADNR. Ministrul incearca o explicatie pentru corespondenta directa purtata de o companie nationala de stat subordonata lui direct cu Guvernul. „Probabil compania a raspuns la o solicitare formulata catre aceasta de Guvern“, spune ministrul. Care de fapt tot prin conducerea Ministerului Transporturilor trebuia sa soseasca la CNADNR. Mai mult, nota companiei nu indica in nici un fel ca ar fi fost scrisa pentru a raspunde unei solicitari anterioare a Executivului. Orban sustine ca nu are de gind sa propuna deocamdata in sedinta de guvern o majorare a sumei de plata catre Bechtel, deoarece nu este convins inca de aceasta necesitate, dar nici nu precizeaza daca depasirea sumelor platite firmei americane este sau nu legala.