Regimul de la Chisinau si-a intensificat eforturile in vederea legitimarii principiului sovietic al existentei a doua popoare pe cele doua maluri ale Prutului.

Acces interzis la functiile publice pentru persoanele care detin cetatenie romana, sarbatorirea infiintarii asa-zisului stat moldovenesc, impunerea notiunii de limba moldoveneasca in acordurile cu UE.
Acestea sunt cele mai recente episoade ale campaniei declansate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova care, de la venirea la putere, in 2001, a transformat in politica de stat obsesia impotriva cuvintelor "popor roman"si "limba romana".

"Neacceptand prevederea si notiunea de limba moldoveneasca inseamna ca nu accepti Constitutia tarii respective, nu accepti aceasta tara care si-a pronuntat dorinta de a intra in familia europeana", declara Andrei Stratan, ministrul de externe al Republicii Moldova, intr-un interviu acordat recent postului Europa Libera.

Afirmatiile sefului diplomatiei de la Chisinau au venit pe fondul disputei aparute ca urmare a faptului ca Republica Moldova a folosit notiunea de limba moldoveneasca in textele acordurilor cu Uniunea Europeana. Presedintele Vladimir Voronin a lansat, in prealabil, noi acuzatii la adresa autoritatilor de la Bucuresti. El a afirmat ca Romania pericliteaza statalitatea si identitatea nationala a Republicii Moldova, prin simplificarea legii de acordare a cetateniei romane moldovenilor.

Interdictii extinse la dubla cetatenie

In acelasi ton, Parlamentul de la Chisinau a extins interdictia privind detinerea dublei cetatenii si la primarii si prefectii din Republica Moldova.

Acestia sunt obligati sa detina numai cetatenia moldoveneasca, conform unui amendament adoptat de majoritatea parlamentara comunista si care va fi inclus intr-un proiect mai larg de lege ce prevede incompatibilitatea unor functii cu detinerea cetateniei altui stat.

Citeste si:

Opozitia de la Chisinau a criticat acest proiect, considerandu-l o masura de combatere a romanismului si de consolidare a „statalitatii moldovenesti''. La sfarsitul anului trecut, guvernul comunist de la Chisinau a retras "Istoria romanilor", introducand un manual de "Istorie Integrata", care vorbeste de Moldova Mare, Moldova lui Stefan cel Mare.

Ideea inlocuirii cursului de istorie a provocat atunci proteste de strada vehemente. Majoritatea profesorilor din scoli si universitati au acuzat autoritatile de la Chisinau ca incearca sa falsifice istoria.

Vasile Stati, „nasul moldovenismului"

Cel mai vocal sustinator al "limbii moldovenesti" de la Chisinau este Vasile Stati, fost membru al comitetului central al comunistilor moldoveni in perioada sovietica. Stati a devenit celebru dupa ce a scos pe piata „Dictionarul moldovenesc-romanesc", in incercarea de a dovedi ca in Republica Moldova nu se vorbeste romana, ci o alta limba, distincta, cea moldoveneasca.

Aparitia dictionarului a starnit critici puternice din partea oamenilor de stiinta de pe ambele maluri ale Prutului, iar teoria acestuia, ce are ca instrument de lucru falsificarea istoriei si a limbii, a fost demontata minutios. Invocand datele recensamantului populatiei din anul 2004, in care doua procente din populatia Republicii Moldova s-a declarat romana si 76% moldoveana, Stati a fondat o noua formatiune politica - "Patriotii Moldovei".

Daca interbelicul romanesc nu ar fi existat, intre Prut si Nistru ar fi fost acum o Transnistrie mai extinsa!
Moldovenismul este o ideologie de sorginte sovietica ce, in esenta, inlocuieste abuziv glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman" cu "limba romaneasca", respectiv "etnie moldoveneasca".
Radacinile ei sunt sovietice, dar precursorii dateaza din 1908, cand guvernul tarist decide sa trimita la Chisinau, in fruntea bisericii, pe Serafim Ciceagov, primul care sustine ca limba locala (scrisa in litere chirilice) este de fapt „limba moldoveneasca" si ea trebuie ferita de romanizare, deoarece este o limba diferita fata de cea din Romania. Dupa 1918, prin intermediul Transnistriei, ideologia moldovenista devine principalul vector de atac politic al Kominternului.

Ideologia moldovenista devine aproape politica de stat dupa 1944, iar dupa colapsul partial din 1989 revine pe scena, in 1994, cand in Constitutia R. Moldova este stipulata "limba moldoveneasca", in ciuda faptului ca in Declaratia de Independenta din 1991 - documentul constitutiv al statului - este stipulata "limba romana". Venirea la putere a comunistilor dupa 2001 incoace a insemnat resuscitarea masiva a temei - penibile dictionare romano-moldovenesti, manule de istorie "integrate", discursuri virulent anti-Bucuresti etc. Problema identitara este politica in R. Moldova.