“Simt o oarecare neplacere, o forma de jena. Este vorba de ceva care nu este placut si continui sa ma intreb de ce oamenii trebuie sa ajunga aici si sa recurga la aceste metode’’, raspunde ambasadorul Doru Costea, care precizeaza ca ideea de a le oferi bani celor care cersesc nu-l “entuziasmeaza deloc”.

Ambasadorul roman la ONU si presedintele Consiliului pentru Drepturile Omului, Doru Costea, care locuieste la Geneva, se declara deranjat, chiar “agasat” de concentatenii sai, care cersesc pe strazile orasului, potrivit unui interviu publicat duminica, in editia electronica a cotidianului Le Matin. Ambasadorul marturiseste ca nu este “foarte entuziasmat” de ideea de a le oferi bani, declarand totodata ca resimte o “oarecare responsabilitate” fata de ei, deoarece sunt concetatenii sai. “Dar sunt si un pic agasat, iar acesta este un eufemism”, a precizat Costea.

Ambasadorul a refuzat sa comenteze masurile adoptate de autoritatile locale din Geneva impotriva rromilor instalati pe strazile orasului. Autoritatile elvetiene au demarat, vineri, o operatiune de evacuare a rromilor instalati sub podurile din Geneva.

In interviu se mai precizeaza ca presa din Romania atribuie guvernului responsabilitatea in problema rromilor, intrebandu-l pe diplomat ce crede despre afirmatia ca este vorba de “o problema romaneasca''. “Eu nu cred acest lucru. Problema rroma poate fi foarte bine considerata o problema europeana. Rromii traiesc in multe tari si se confrunta cu aceleasi constrangeri si sentimentul lor de apartenenta la o comunitate nu se opreste la frontierele nationale. Dar daca este o problema europeana, evident ca este o problema romaneasca. Societatea si guvernul romane trebuie sa se intrebe daca au fost facute suficiente eforturi. Si comunitatea rroma trebuie sa-si puna aceleasi intrebari”, considera ambasadorul roman, care mentioneaza in context, ca “baza strategiei de integrare adoptata in 2001 se sprijina pe faptul ca ceea ce este facut pentru rromi trebuie facut impreuna cu acestia”.

Statistic vorbind, potrivit autoritatilor elvetiene, trei sferturi dintre cersetorii care stau pe la colturile strazilor si ii intreaba de sanatatate pe elvetieni sunt de pe plaiurile mioritice (majoritatea rromi) ceilalti fiind slovaci, elvetieni, francezi si unguri. Varsta medie a acestor cersetori este in jur de 30 de ani si majoritatea ca sa nu vina cu mana goala, si-au adus si puradeii cu ei.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.