Patriarhia Romana a reactivat trei episcopii dincolo de Prut, in beneficiul Mitropoliei Basarabiei, dar spre nemultumirea Patriarhiei Ruse si a Mitropoliei Moldovei, ce-i e subordonata.

Disputa dintre patriarhiile de la Bucuresti si Moscova privind pastorirea ortodocsilor din Basarabia are ca miza cea mai mare avere bisericeasca de peste Prut.

Daca ar fi puse cap la cap, bunurile furate de sovietici Mitropoliei Basarabiei, in urma cu sase decenii, ar valora mai mult decit averea lui Oleg Voronin, fiul presedintelui Moldovei, considerat astazi cea mai bogata persoana de peste Prut, cu circa un miliard de dolari in conturi. Asta e evaluarea estimativa pe care au facut-o atit reprezentantii Patriarhiei Moscovei, cit si cei ai Patriarhiei Romane, si care intretine de 15 ani conflictul dintre cele doua Biserici „surori“.

Considerata, inainte de ocupatia sovietica, cea mai bogata dintre mitropoliile Patriarhiei Romane, Mitropolia Basarabiei a fost numita de Gala Galaction, care a petrecut doua decenii in Basarabia, „eparhia de aur“ a Bisericii Romane. Dintre cele 1.090 de biserici, doar 156 au scapat insa de tavalugul comunist. „Doar 80-90% dintre acestea apartin Mitropoliei Basarabiei. In 1992, noi am inceput asa cum incep doi tineri care se casatoresc, de la lingura si furculita“, spune IPS Petru, mitropolitul Basarabiei, membru al Sfintului Sinod al BOR. Dincolo de miza materiala, ce presupune interminabile lupte in justitie, interesul major al celor doua patriarhii in Basarabia este de alt ordin. „Controlul sufletelor“, sintetizeaza Vitalie Nagacevski, avocatul care a reprezentat Mitropolia Basarabiei la CEDO in procesul de recunoastere a statutului sau juridic.

Manipularea credinciosilor este atribuita insa doar Mitropoliei Moldovei, subordonata Moscovei, intrucit aceasta este pentru moment „mostenitoarea“ a ceea ce a mai ramas din imensa avere bisericeasca de dinainte de razboi. Ea detine majoritatea bisericilor si controlul aproape complet asupra imobilelor din capitala Moldovei care au apartinut vechii Arhiepiscopii de Chisinau si care au ramas in picioare. In comparatie cu aceasta, ceea ce administreaza Mitropolia Basarabiei, reactivata in 1992, este insignifiant. Majoritatea celor 300 de parohii la care a ajuns in acest moment sint biserici noi, unele practic inexistente inca, cu cladiri in diferite faze de constructie. Patriarhia Romana este deocamdata in faza de „cucerire a teritoriului“ sau, altfel spus, de misionarism. Intrucit cei mai multi preoti si credinciosi s-au temut sa iasa de sub ascultarea Patriarhiei Ruse, strategia aplicata de Patriarhia Romana a fost aceea de a crestina acele locuri in care ateismul a gasit teren fertil in timpul comunismului. Sint locuri in care fie nu au existat biserici, fie au fost darimate sau transformate in altceva, de regula in depozite. Asadar, principalul obiectiv al Patriarhiei Romane a fost acela de a ocupa locurile ignorate de Mitropolia Moldovei si abia apoi acela de a atrage preotii si credinciosii de sub pastorirea Moscovei.

Una dintre cele mai reprezentative parohii pentru planurile pe care Patriarhia Romana le are peste Prut este Cania. Este o comuna situata in sudul republicii, in raionul Cantemir, intr-una dintre cele mai paupere zone ale tarii. La o populatie de peste 4.000 de locuitori, pina la cistigarea independentei de stat a Moldovei, acolo nu au existat nici o biserica, nici un preot. Locasul sfint care incepuse sa se construiasca in perioada interbelica in cimitirul satului a ramas pina astazi la faza de temelie. Asa se face ca si astazi multi oameni de pe Valea Tigheciului, un riu ce strabate zona, se declara cu seninatate atei. In aceste conditii, prima insarcinare a preotului Vasile Burduja, care a ajuns in Cania in 1993, trimis de Mitropolia Basarabiei, a fost sa crestineze populatia. „Unii au fost botezati si cununati pe ascuns in perioada sovietica, asa cum se facea peste tot, insa nu erau practicanti. Se declarau atei“, explica el. Curiozitatea a fost cea care i-a facut initial sa se indrepte spre Biserica pe taranii din Cania. Proaspat absolvent de Teologie la Iasi, nascut si crescut in dreapta Prutului, preotul Burduja a mizat totul pe faptul ca entuziasmul sau ii va contamina pe cei din jur. Intr-un hol al scolii din sat, acesta a improvizat un paraclis in care, vreme de doi ani, a tinut slujbe duminica de duminica si sarbatoare de sarbatoare. Etapa a doua a fost un vagon, amplasat pe locul in care s-a decis constructia uneia dintre cele mai mari biserici din Basarabia. „Acolo va fi sediul uneia dintre episcopiile reactivate, cea care deocamdata este inregistrata cu sediul in Cantemir“, spune IPS Petru.

In 1991, cind actualul Patriarh roman era proaspat mitropolit de Iasi, grupul de initiativa din Cania s-a dus la el sa-i ceara un proiect pentru biserica lor. „Va avea 40 de metri lungime, citi mucenici sint, si 12 latime, citi apostoli sint. Asa a zis actualul Patriarh. S-a dorit o biserica mare aici, pentru a cinsti astfel si memoria soldatilor romani cazuti in lupta, 931 ingropati in gropi comune in Cania, 1.020 in comuna alaturata, la Tiganca“, argumenteaza preotul. Piatra de temelie a bisericii, cu unul din hramuri dedicat, sugestiv, „Tuturor Sfintilor Romani“, a fost pusa in 2000, cu contributia initiala de un miliard de lei a Departamentului Romanilor de peste Hotare din cadrul Ministerului de Externe roman. Banii primiti de-a lungul vremii din Romania au fost insa mult prea putini pentru a termina locasul, care se afla dupa sapte ani cu zidurile ridicate abia pe jumatate. „Nu ne are nimeni la rinza aici“, explica preotul de ce statul moldovean nu a dat nici un leu pentru biserica.

Biserica din Cania este vazuta ca un mare pericol pentru zona de sud a Basarabiei de catre Mitropolia Moldovei, al carei preot din zona, Teodor Vasilache, slujeste inca intr-o gradinita din orasul Cantemir. Si pe aceasta va trebui sa o paraseasca insa in curind. „Cei care se considera altceva decit romani merg acolo, ceilalti vin aici, chiar daca le e mai aproape in Cantemir (n.r. - orasel lipit de Cania). Oricum nu ar fi insa un cistig ca in Cantemir sa nu se mai tina deloc slujbe, caci cistiga sectele, iar ortodoxia pierde“, spune preotul Burduja. Saracia lucie in care traieste majoritatea populatiei din zona nu-l descurajeaza pe acesta. Nu vrea sa se intoarca acasa, in judetul Iasi sau oriunde altundeva in Romania, desi autoritatile moldovene nu i-au acordat nici pina azi cetatenie. „Nu ma intorc in Romania decit cu Basarabia“, ride acesta, in timp ce o unda de neincredere ii strabate glasul.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.