Puterea de la Roma, care a pornit o campanie puternic antiromaneasca din cauza infractorilor tigani, e intesata de oameni aflati in stranse legaturi cu mafia

Puterea de la Roma, adica ministrii italieni impreuna cu primarul Romei, Walter Veltroni au declansat o veritabila campanie anti-romaneasca. Intai, au dat declaratii care au inflamat presa, iar apoi, profitand ca principalul suspect in uciderea Giovannei Regiani este romanul Romulus Mailat, au emis un decret de expulzare destinat clar cetatenilor romani. Dupa cum demonstreaza ZIUA, decretul este incoerent, confuz, incalca drepturile omului si directivele europene.

Parlamentul European ia astazi in discutie situatia creata prin promulgarea noii legislatii italiene privind expulzarea unor cetateni ai unor state membre UE. In sedinta in plen care va incepe azi la orele 17:00 la Strasbourg va fi audiata declaratia Comisiei Europene cu privire la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora.

Manipularea Veltroni si mafiotii N'dranghetta

Walter Veltroni, vrand sa abata atentia de la problemele Romei, a iesit la atac chiar inainte de uciderea Giovannei. Mai precis, a profitat de executia unor romani la metroul din Roma, prin impuscare, din care unul a decedat ceilalti fiind grav raniti si a declarat ca majoritatea delincventilor din Roma sunt romani.

In incidentul invocat de Veltroni, romanii in mod evident au fost victime. Asasinii nu au fost gasiti pana in prezent. De unde stie Veltroni ca asasinii nu sunt italieni?

In aceasta toamna opinia publica germana a fost socata de executia mafiota a patru italieni, membrii mafiei calabrese N'dranghetta, care au fost gasiti impuscati in cap intr-o parcare din Germania.

Dupa logica lui Veltroni ar fi trebuit ca Angela Merkel sa emita un decret de expulzare a italienilor.

Barroso vrea sa profite

Comisia Europeana ar trebui sa se pronunte astazi asupra decretului din Italia. Problema este ca Franco Frattini, comisarul European pentru Justitie, Afaceri Interne si Siguranta este italian, aflat, orice s-ar spune, in conflict de interese. Mai mult, Jose Durrao Barroso, presedintele Comisiei Europene, deja s-a antepronuntat in favoarea decretului italian.

El s-a aratat convins, la sfarsitul saptamanii trecute, ca predecesorul sau in functie, Romano Prodi, "un European devotat", nu putea sa dea un decret anti-european. Barroso vrea si el sa traga foloase din aceasta situatie.

La o conferinta defasurata la Udine, saptamana trecuta, Barroso a declarat ca este inadmisibil sa existe 27 de politici de imigratie in Europa. Politicile privind imigratia sunt unul din putinele atribute lasate in competenta statelor nationale, iar acum Barroso da semn ca vrea sa puna mana pe aceste competente pentru Comisia Europeana.

Oricum, pretextul este cusut cu ata alba. Decretul italian priveste cetateni UE, care nu sunt imigranti. Cazul este dezbatut astazi si in Parlamentul European care insa nu are nici o putere de a influenta Guvernul italian. In PE sunt peste o mie de deputati si din acest motiv luarile de cuvant sunt reduse la minim. In astfel de cazuri delicate apar si personaje excentrice ca deputatul Daniel Cohn-Bendit, fostul lider al rascoalei studentilor trotkisti din Paris, 1968, care transforma dezbaterile intr-un circ.

Autoritatile de la Bucuresti ar trebui mai degraba sa-si caute dreptatea pe la instatele juridice europene competente. In loc de a sustine interesul national, autoritatile, insa, inca studiaza "posibilitatea".

Mastella acuzat ca e omul mafiei

In peste treizeci de ani de cariera, Clemente Mastella, ministrul Italian al Justitiei, a suportat numeroase acuzatii de de complicitate cu mafia, dintre care va prezentam pe cele mai recente. Mastella a fost martor la cununia lui Francesco Campanella, seful organizatiei de tineret din partidul sau, UDEUR. Campanella este acuzat ca e mana dreapta a nasului mafiot Nino Mandala si ca a falsificat cartea de identitate pentru Bernardo Provenzano, seful mafiei siciliene, ajutandu-l sa paraseasca Italia. Salvatorre Cuffaro, celalalt martor la cununie, alaturi de Mastella a favorizat mafia prin devaluire de informatii secrete. La 15 octombrie 2007 procurorul a cerut o pedeapsa de opt ani inchisoare pentru Cuffaro.

Un alt scandal monstru in care este implicat Mastella il reprezinta cererea acestuia catre Consiliul Superior al Magistraturii de a se retrage anchetele "Why Not" si "Toghe Lugano" de la procurorul de Magisteris. Anchetele privesc implicari in asocieri mafiote ale unor inalti demnitari italieni, in provinciile Puglia si Basilicata. De altfel si Massimo D'Allema, ministrul de Externe italian a incasat 20 milioane lire sterline de la Sacra Corona Unita, mafia din Puglia. Procesul sau, inceput in 1985, s-a terminat in 1995 prin prescrierea faptei.

"Comportament" in loc de "fapte"

Consultand Decretul, se poate constata, in primul rand, ca motivele expulzarii nu constau in fapte, bine definite prin trimiterea la legislatia penala si civila italiana, ci prin "comportamente".

Comportamentele sunt definite atat de vag (demnitate umana, drepturile persoanei etc), incat este clar ca decizia expulzarii se va lua dupa bunul plac al prefectilor si chestorilor, care nu sunt magistrati, ci functionari. Simpla lectura a decretului arata ca romanii sunt privati si de accesul la justitie, pentru a contesta o expulzare abuziva. Astfel, in decret se stipuleaza ca documentele de motivare a expulzarii pot fi conferite "intr-o limba inteleasca de catre cetatean sau in engleza". Acest "sau" lasa la latitudinea autoritatilor sa-i furnizeze "suspectului" documentatia direct in engleza, privandu-l de drepturi. In al doilea rand chestorul decide, sub pretextul ordinii publice, daca cei care au contestat masura prefectului in instanta poate participa la process pentru a se apara. Deducem din preambulul decretului ca urgenta decretului ar fi cauzata de "gravele episoade de cronica/cotidiene petrecute la Roma".

In limba italiana cronica inseamna articol de ziar. Oricum, alta sursa de informatii nici nu a avut, privind presupusele fapte ale lui Mailat nu exista, din moment ce cercetarea penala nu s-a incheiat, cercetarea judecatoreasca nici nu a inceput, iar violul nu a existat. Oficialii italieni sustin ca decretul nu se refera la romani, pentru a nu fi acuzati de discriminare, dar preambulul decretului ii dadea in vileag mentionand "episoadele" de la Roma ca motivatie a decretului 181. Asadar, decretul este discriminatoriu, emis in mod special pentru romani.

Decret ascuns de Guvernul Romaniei

Decretul public care faciliteaza expulzarile cetatenilor comunitari pentru motive de siguranta publica este deja in vigoare. Desi ZIUA a solicitat decretul discriminator tuturor autoritatilor publice ale Romaniei care sunt insarcinate de Guvern "sa lucreze" la un "posibil raspuns" - MAE, MJ, MIRA - fara sa il primeasca, ieri l-am obtinut din Italia.

Dupa gravele episoade de cronica petrecute la Roma, Guvernul, in Consiliul de Ministri Extraordinar din 31 octombrie 2007, a transformat in decret-lege masurile de expulzare a cetatenilor comunitari si, prin consecinta, competentele prefectilor, continute de proiectul de lege in materie de siguranta urbana.

Cu decretul lege aprobat se modifica normele asupra indepartarii cetatenilor comunitari pentru motive de siguranta publica, prevazute in decretul lege 30 din 2007. In practica, prefectii vor avea puterea de a indeparta cetatenii comunitari, contrar normativelor comunitare, pentru motive de siguranta publica.

Motivele sunt imperative, cum prevede norma comunitara, cand comportamentul comunitarului compromite demnitatea umana, drepturile fundamentale ale persoanei sau compromite integritatea publica, facand permanenta sa pe teritoriul national incompatibila cu convietuirea in comun.

Violarea interdictiei de reintrare se transforma din contraventie in delict si este pedepsita cu inchisoare pana la trei ani.

Decretul, publicat in Gazeta Oficiala nr. 255 din 1 noiembrie, este in vigoare din 2 noiembrie. Decretul legislativ va trebui convertit in lege sub sanctiunea decaderii.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.