Videanu se considera cel mai bun primar pe care l-a avut vreodata Bucurestiulu Liderul PD este atat de multumit de sine incat isi reproseaza doar ca nu si-a comunicat succesele si n-a monopolizat puterea

Care este scopul vizitei dumneavoastra?

Periplul nostru prin redactiile ziarelor n-are scopul de a-mi face campanie electorala, asa cum au speculat unii, ci pentru ca avem un deficit de comunicare. La inceputul mandatului meu am venit pe zece promisiuni electorale pe care a trebuit sa le cuantific si in bani, sa vedem cu ce resurse putem sa atacam Bucurestiul pentru a rezolva aceste probleme. Orasul retine din bugetul municipal undeva la 32%, restul fiind veniturile sectoarelor. Din cei aproape 32%, care inseamna in jur de 600 de milioane de euro, aproape 60% se duce pe subventii directe spre RADET si RATB. Am cheltuielile fixe cam 28% si un buget de dezvoltare undeva la 12% din veniturile municipalitatii. Ceea ce inseamna cam 70 de milioane de euro, cat reprezinta reabilitarea unui bulevard principal cum este Colentina. Atunci a trebuit sa ma indrept spre o zona unde legea imi permite, si anume gradul de indatorare, si sa fac acea emisiune de obligatiuni pe care o stiti cu totii. Care a fost cea mai spectaculoasa emisiune de obligatiuni realizata de vreo municipalitate europeana in ultimii zece ani de zile. Iar lucrul cu care ma mandresc cel mai mult este ca, dupa doi ani de utilizare a celor 500 de milioane de euro, pot spune urmatoarele: costurile pentru acesti bani au fost zero si avem 11 milioane de euro venituri financiare suplimentare. O sa intrebati cum a fost posibil asa ceva, in conditiile in care Romania era obisnuita, in ultimii 17 ani, nu numai sa plateasca costuri foarte mari la imprumuturi, ci si penalitati de neutilizare. Am gestionat responsabil si corect banul public, cunosteam politica de apreciere a monedei nationale si, cum legea imi dadea dreptul ca imprumuturile externe sa le gestionez prin bancile comerciale, am schimbat cele 500 de milioane de euro in lei, am organizat licitatii, si am facut plasamente. Din aceste plasamente am obtinut venituri, iar din acestea am achitat, dupa doi ani, integral dobanzile si am ramas cu 11 milioane de euro venituri financiare.

Cu toate acestea, mai mult de jumatate dintre bucuresteni va injura?

Stiu ca acum soferii ma-njura, dar isi vor schimba opiniile pe 30 martie anul viitor, cand toate lucrarile de reabilitare vor fi gata. Am sa va dau un exemplu, si anume Bulevardul 1 Decembrie 1918. As fi fost bucuros sa fi fost langa mine si domnul Udriste cand s-au inceput lucrarile si toata lumea ne injura. Cand lucrarile s-au finalizat si le-am receptionat, atitudinea oamenilor s-a schimbat complet. Acest bulevard este acum mai frumos chiar decat Magheru. Municipalitatea are in executie permanenta in jur de 25 - 30 de bulevarde principale. Chiar daca anul acesta finalizam 89, le am intr-un program coordonator, astfel incat in executie sa fie in jur de numai 30. Terminam unele, incepem altele. In vara acestui an am finalizat reabilitarea a 51 de bulevarde.

In general nu vedem nimic concret. Se vorbeste mult si se face putin. Mai ales in ceea ce priveste strazile.

Avem un Master plan al Bucurestiului, vestitul Studiu JAICA, pe baza caruia am demarat principalele proiecte de infrastructura si de trafic, care sunt strans legate una de cealalta, iar in subsidiar incurajarea transportului public in detrimentul celui individual, o tendinta a tuturor capitalelor europene pentru rezolvarea problemelor de trafic. Trebuie sa stiti ca nici o capitala europeana nu si-a rezolvat problemele de trafic decat incurajand transportul public. S-a mers pana acolo incat, de curand la Londra au fost introduse penalitati pentru cei care circula mai putin de doua persoane intr-un autovehicul. Primaria Capitalei gestioneaza cele 398 de artere mari pe care circula RATB. Pentru acestea vreau sa ma judecati, nu dupa restul strazilor pana la 5400 care se afla in administrarea si responsabilitatea primarilor de sector. In momentul in care am inceput reabilitarea, daca mentineam doar ideea frezarii si turnarii imbracamintii asfaltice, in sase luni de zile rezolvam tot Bucurestiul. Una dintre cele mai mari probleme pe care o are orasul, si care nu se vede, este infrastructura subterana. Aceasta este foarte veche si nu s-a reabilitat absolut deloc. Orasul a fost proiectat pentru o populatie de 1,2 milioane de locuitori, iar acum are 2,1 milioane de locuitori. Eu nu pot sa nu anticipez perspectiva dublarii numarului de locuitori, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, dat fiind faptul ca peste 52% din investitiile straine directe sunt localizate in Bucuresti si in zona limitrofa, Capitala Romaniei devenind un mare atractor de forta de munca si o dublare a populatiei. De aceea, am simtit nevoia unei upgradari al Master planului intocmit de japonezi, beneficiind de consultanta celei mai mari companii in domeniu din UE, WSP Group de la Londra, care au regularizat traficul din capitala britanica cu mare succes. Noul proiect va fi finalizat la sfarsitul lunii noiembrie si va cuprinde, pe langa programul de infrastructura, si reabilitarea sistemului de circulatie, vestitul management al traficului.

Odata cu reabilitarea infrastructurii venim cu cea de-a doua componenta si anume managementul traficului. Asta inseamna ca, in inelul principal cele o suta de intersectii principale - prima faza a proiectului - vor fi corelate cu trei nivele de prioritate. In momentul de fata, chiar daca in unele intersectii am renuntat la acest principiu, fortati de imprejurari, semafoarele sunt regularizate pe principiul 50 km/ora unda verde, de parca am avea bulevarde libere si toate autovehiculele ar circula cu aceasta viteza. Noul sistem de management al traficului, printr-un soft adecvat, va corela circulatia pe trei nivele de prioritate. Primul nivel il reprezinta interventiile de urgenta: salvare, pompieri, politie s.a.m.d., iar al doilea nivel de prioritate va fi planul de transport al RATB. Toate aceste masini vor fi dotate cu sistem GPS, pe destinatia de urmat. Semafoarele vor citi codurile acestora si le vor da unda verde.

De ce ati cumparat autobuze fara aer conditionat?

Am cumparat 500 de autobuze Mercedes fara aer conditionat, mai luam alte 500 cu aer conditionat, dar vreau sa va spun ceva foarte interesant. Media europeana a mijloacelor de transport in comun dotate cu asemenea instalatii este de 15%. Bucurestiul va avea mult peste 50% din parcul de autobuze dotate cu aer conditionat. Am sa ma justific de ce am cumparat autobuze si fara aer conditionat. Unul dintre angajamentele mele cu directorii RADET si RATB, la inceputul mandatului meu, a fost acela ca voi face atatea investitii, astfel incat la sfarsit de mandat, pe rezultatul operational, sa nu mai acord subventii. Repet, din bugetul Primariei Municipiului Bucuresti un procent de 60% se duce pe subventii. Directorul RATB, Gheoghe Aron, a venit cu un program foarte bun legat de investitiile pe care ar trebui sa le facem, astfel incat pe rezultatul operational sa nu-i mai trebuiasca subventii la sfarsit de mandat. Daca vor fi mentinute gratuitatile pentru pensionari si reducerile pentru studenti, atunci acestea vor fi subventionate de municipalitate si atat. Este o neglijenta fata de banul public, ca niste bani sa tot fie aruncati intr-o caciula mare, fara un rezultat favorabil. Interesant este faptul ca asociatiile de pensionari nu vor mijloace de transport in comun cu aer conditionat. Trebuie sa va spun ca Bruxelles a trebuit sa scoata din circulatie mijloacele de transport in comun, datorita protestelor celor care nu puteau suporta aerul conditionat. Raportat la anul 2005, pentru 28 de zile caniculare cate s-au inregistrat atunci, nu se justifica o cheltuiala suplimentara atat de mare. De atunci, lucrurile au inceput sa evolueze, zilele de canicula inmultindu-se, si de aceea s-a luat decizia sa cumparam 500 de autobuze cu aer conditionat. Le vom inscriptiona, fara a mai face insa publicitate pe acest aspect. Oamenii vor avea posibilitatea sa aleaga masinile in care vor sa circule.

Nu au fost incepute prea multe proiecte deodata si fara termene precise de finalizare?

Legat de reabilitarea infrastructurii, pentru ca aceasta este problema cea mai delicata, multi mi-au reprosat ca am inceput prea multe proiecte dintr-o data. Recunosc, poate ca da, insa a fost absolut necesar sa fortez reabilitarea orasului si am sa va spun de ce. In ultimii 17 ani, sectorul privat a luat-o cu mult inaintea administratiei publice locale. Si nu exista posibilitatea unui plan de dezvoltare urbanistica a orasului pentru ca: in toti acesti ani, lucrurile s-au petrecut asa. S-a facut dezvoltarea imobiliara, dupa care municipalitatea a trebuit sa creeze drumuri, locuri de parcare, infrastructura subterana etc. Apropo, vreau sa va spun ca astazi, in centrul Bucurestiului, nu mai avem rezerva de putere electrica instalata.

In momentul de fata este un haos in ceea ce priveste constructiile din Capitala.

Autorizatiile pentru constructii le-au dat si le dau primariile de sector. Punct.

Nu aveti chiar nici o vina?

Nu vreau sa ma exonerez de raspundere, dar asta e situatia. Repet, as vrea sa ma judecati pe baza responsabilitatilor legale pe care le am eu. In mod normal, autorizatia de constructie se elibereaza dupa ce se obtin toate avizele necesare. Cu exceptia monumentelor istorice, autorizatiile de constructie le dau sectoarele. Se intocmesc PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale - n.r.), dar acestea nu confera drept de constructie. Nu primarii Capitalei dau avizele pentru PUZ-uri, ci arhitectii, din punct de vedere profesional, se pronunta pe aceasta tema. Cu avizul de la Comisia tehnica de Urbanism se vine la Arhitectul-sef al Bucurestiului, care emite un alt aviz de specialitate, iar documentatia se duce la Comisia de Specialitate a Consiliului General al Municipiului. Se intocmeste un alt raport si, pe baza tuturor acestor documente, primarul general nu face altceva decat realizeaza expunerea de motive pentru introducerea problemei pe ordinea de zi a Consiliului General, care supune propunerea la vot. Aceasta este procedura legala. Eu nu stau sa analizez, pentru ca au facut-o inaintea mea specialistii, ci ma uit doar daca proiectul respectiv intruneste conditiile legale, daca are toate avizele necesare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.