DN1, intre Vestem - Miercurea Sibiului, octombrie 2007. O portiune de drum de pe coridorul IV Pan-European nici mai buna, nici mai rea decat alte sosele din Romania. Denivelari, ceva gropi, foarte multe plombe in asfalt. Soferii care circula pe acolo nici nu banuiesc insa cate discutii, conflicte, rapoarte a generat reabilitarea acelei bucati de drum. Imediat dupa finalizarea lucrarii au aparut si gropile, iar la trei ani de la acea data se constata ca defectele aparute in perioada de garantie nu fusesera remediate. In timp ce Comisia Europeana avertiza ca va cere banii inapoi, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (beneficiarul lucrarii) se declara multumita si lasa scrisorile de garantie sa expire neatinse. In consecinta, reparatiile au fost facute pe bani de la buget.

Este foarte posibil ca situatia sa se repete, chiar cu efecte vizibile, avand in vedere faptul ca nici pana acum nu a ajuns la Directia Regionala Drumuri si Poduri (DRDP) Brasov "cartea constructiei", adica setul de documente care cuprinde de la A la Z toate operatiunile facute de constructor pe acea portiune de drum. Fara ele, Directia va lucra practic in orb.

LUCRAREA SI GROPILE. Telenovela portiunii de drum de pe DN1, dintre Vestem si Miercurea Sibiului, a inceput la 15 decembrie 1999, cand a fost semnat contractul C 403 intre Compania Nationala de Autostrazi si contractorii Italstrade Spa cu SC CCCF SA, in valoare de peste 17 milioane de euro. In calitate de consultant gasim un alt parteneriat romano-strain, SC Consitrans SRL cu Hyder Ltd, iar proiectantul a fost SC Iptana SRL. Lucrarile incepute in martie 2000 au fost finalizate cu o intarziere de vreo trei luni, in august 2003. Potrivit raportului intocmit de Agentia ISPA din cadrul companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, datat 6 octombrie 2006, gropile au aparut in asfalt la doar cateva luni de la finalizarea lucrarilor. Din acel moment a inceput un veritabil circ, in care actorii implicati, Compania Nationala de Drumuri Nationale, constructorul, proiectantul si consultantul, au fost mai preocupati sa arunce pisica dintr-o parte in alta decat sa remedieze problemele.

Spre exemplu, imediat dupa aparitia gropilor in proaspat reabilitata sosea, Compania Nationala de Autostrazi le-a cerut constructorului (CCCF SA), consultantului (Hyder Ltd) si proiectantului (Iptana) sa prezinte un raport comun care sa explice cauzele lor si sa vina cu solutii. Cele trei parti nu au reusit insa sa se puna de acord, asa ca fiecare a prezentat un raport propriu cu ceea ce a considerat ca a determinat aparitia craterelor in asfalt. CCCF SA a acceptat sa faca o serie de reparatii, dar si acestea au fost contestate. Cateva luni mai tarziu, Compania Nationala de Autostrazi a angajat un laborator sa faca o serie de analize ale compozitiei asfaltului, care au relevat ca acesta nu tinea cont de particularitatile geografice ale zonei in care se facea lucrarea. Mai exact, erau portiuni de drum expuse riscului alunecarilor de teren, lucru care se si intamplase.