E uimitor cat de multe campanii publicitare anti-mita s-au derulat si se deruleaza in ultima vreme pe toate canalele media. Ca si cand, dupa vizionarea unei asemenea reclame, ti s-ar putea face „pofta“ de o constiinta curata si te-ai putea duce la magazin sa o cumperi, ca pe un produs oarecare.
In plin scandal al marii coruptii, cand chiar si Strategia Nationala Anticoruptie are la baza o licitatie pusa la indoiala, ministerele, prefecturile si primariile, cot la cot cu ONG-urile, se intrec in campanii publicitare in-dreptate impotriva micii coruptii. „Fara spaga!“, „Nu da spaga!“, „Nu lua spaga!“, „Nu mitui!“, „Demasca spaga!“ sunt doar cateva dintre sloganurile care il persuadeaza pe roman la TV, online, pe afise, pe pliante sau chiar pe tricouri si sepci. Deja e greu sa mai gasesti peiorative pentru cuvantul „spaga“ in dictionarul limbii romane.

Pe acelasi calapod

Toate aceste campanii sunt create cam dupa acelasi sablon: vizeaza coruptia mica, adica spagile traditionale la doctor, la dom' profesor, la politist - atunci cand e vorba de vreo amenda, la ghiseu - cand esti in criza de timp si astepti pentru o semnatura etc. Toate te someaza sa nu mai dai spaga, pentru ca devii la fel de „penal“ ca si cel care o ia. Cele mai multe ataca si „la orgoliu“, sustinand ca, atunci cand dai mita, esti de fapt un fraier care se lasa furat si ca altii se imbogatesc pe seama ta. Cum anume ar putea interveni statul ca sa-ti poti rezolva problemele fara sa fii nevoit sa dai spaga fie ramane in „coada de peste“, fie argumentele sunt cam „subtiri“. „Cine te mai apara, in conditiile in care cei care iau mita reprezinta statul?“ e iarasi o intrebare la care nu s-a gasit un raspuns publicitar. Important e sa nu mai dea cetateanul spaga, pentru ca de aici porneste totul. Ni se mai spune ca profesorii, doctorii si functionarii publici sunt niste „spagari“ pe care trebuie sa-i anihilam. Chiar daca se sustine sus si tare ca respectivele campanii nu vizeaza categorii profesionale, ce altceva s-ar putea intelege din spoturile publicitare in care apar asistente medicale, functionari publici patati sau testimoniale despre politisti corupti?

Premierele lunii

O campanie in derulare, cea initiata de Fundatia Concept si Transparency International, se numeste „Prima spaga“ si are un scop mai degraba profilactic. Aceasta se adreseaza tinerilor, potentialilor coruptibili, care activeaza sau vor sa activeze in domeniile afectate de coruptia mica: functionari publici, sanatate, invatamant, politie si sistemul juridic. Mesajul consta in recomandarea sa nu se ia prima spaga pentru ca, dupa ce te „contaminezi“ cu aceasta deprindere, e greu sa te opresti. Insa spotul publicitar creeaza pe fond sentimentul de neputinta si comunica razant mesajul ca este practic imposibil sa nu cazi in ispita daca ai o asemenea meserie. Un birou de functionari publici in care totul este patat: mainile si hainele colegilor, dosarele, birourile. Totul musteste intr-un ulei negru care pateaza pentru totdeauna. Atunci apare tanarul cu constiinta curata, purtand o camasa de un alb impecabil, care spune: „Nici sa n-aud!“. Dar totul in jur ii este potrivnic, este atins de colegi, nu se poate izola,


nu i se ofera sansa sa nu se atinga de murdarie. In final, vocea din off rosteste sententios: „Inainte sa-ti patezi mainile, intra pe primaspaga.ro“. Dar nici solutiile de pe site nu sunt relevante - doar un forum si o trimitere la anchetele publicate pe un site de stiri. Senzatia finala: domeniile cu pricina sunt imune la anticoruptie.

Citeste si:

„Fara spaga! Fara imbogatiti din banii tai!“ este sloganul ultimei campanii lansate saptamana trecuta de Ministerul Justitiei, in colaborare cu alte institutii publice centrale. Evident, campania, care a costat 1,6 milioane euro (bani proveniti din fonduri PHARE), isi propune cresterea gradului de informare a publicului larg cu privire la cauzele si formele de manifestare ale coruptiei si urmareste responsabilizarea cetatenilor in lupta impotriva acestui flagel. In afara de materialul publicitar consacrat, constand in spoturi si printuri, campania mai implica si o Caravana anticoruptie, care presupune intalniri intre reprezentanti ai institutiilor publice si cetateni, discutii privind formele de manifestare a fenomenului in diferite sectoare de activitate si modalitatile legale si practice de preintampinare si combatere a actelor de coruptie.

Precedente publicitare antispaga

O alta campanie, mai aplicata, este cea initiata in aceasta primavara de Directia Generala Anticoruptie, care a costat 121.347,51 lei. Me-sajul este ca, intr-adevar, combaterea fenomenului poate da rezultate. In prima etapa, cetatenii au fost incurajati sa sune la linia gratuita anticoruptie a DGA pentru a sesiza cazurile despre care au cunostinta. Apoi au urmat „rapoartele“ catre cetateni: 42 de dosare penale referitoare la fapte de coruptie. In publicitate, s-a folosit conceptul de testimonial: cetatenii care au apelat la TelVerde au beneficiat de consiliere si problema lor a fost rezolvata. Au mai fost realizate afise si bannere cu mesaje anticoruptie, care au fost postate la ghiseele de relatii cu publicul si pe diverse site-uri institutionale.

O intensificare a campaniilor sociale anticoruptie a inceput prin anul 2004. Campania „Nu da spaga!“ (aproximativ 40.000 euro) a fost foarte vizibila la vremea respectiva. Scopul acesteia a fost promovarea constientizarii publicului tanar (15-25 de ani) in legatura cu pericolele coruptiei mici, responsabilizarea acestuia prin recunoasterea si respingerea mitei in domeniile afectate. „Manualul de spaga“ si „Jurnalul mitei cotidiene“ au fost parte din aceasta campanie. S-a realizat un grad destul de ridicat de participare a publicului, dupa ce s-a adoptat si varianta concursurilor cu premii: afise si proza pe tematica spagii.
Un intreg arsenal publicitar - inclusiv metode neconventionale - a fost pus la bataie chiar anul trecut, in cadrul campaniei „EU nu dau si nu iau spaga“, initiata de Ministerul Integrarii Europene. Bancnote antispaga, insigne, tricouri, site-ul demascaspaga.ro si chiar jocuri online de prindere si de legare a „spagarilor“.

„Te mananca sa dai? Mai gåndeste-te!“, „Te mananca sa iei? Ti-o iei!“ sunt cele doua sloganuri ale acestei campanii. Conceptul avea la baza o superstitie - atunci cand