Acestia l-au acuzat pe Dinescu ca a dezvaluit informatii secrete din dosarul lui Antonie Plamadeala si ca a incalcat astfel statutul de functionare a Colegiului. Analiza interna a CNSAS a aratat ca Dinescu a avut informatiile din alta parte si nu din dosar, nefiind astfel pasibil de nici o sanctiune. Membrii Colegiului au dat ieri verdict de colaborare ca politie politica pentru episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul. De asemenea, CNSAS a obtinut in urma discutiilor avute cu cei de la SRI declasificarea "dosarului Sibiu".

A respectat legea

Surse din cadrul Colegiului ne-au declarat, ieri, ca in urma solicitarii numarul 533/10 august 2007 adresata de Patriarhie catre CNSAS, s-a verificat daca Mircea Dinescu a avut informatiile referitoare la Antonie Plamadeala dintr-un document intern sau din alta parte. Daca Dinescu era gasit vinovat risca puscaria, deoarece, potrivit Legii 187/1999, privind accesul liber la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, "nerespectarea prevederilor prezentei legi de catre alte persoane decat cele prevazute la art. 20 atrage, de asemenea, raspunderea penala, civila, administrativa sau disciplinara, dupa caz". Analiza interna realizata in cadrul Colegiului a durat mai bine de o luna si la finele ei s-a stabilit clar ca datele oferite de Mircea Dinescu nu intra sub incidenta legii, deoarece nu pot fi considerate scurgeri de informatii. Patriarhia a fost instiintata de catre CNSAS in legatura cu decizia luata in 25 septembrie 2007.

CNSAS a declasificat dosarul "Sibiu"

Citeste si:

Dupa discutiile avute in cadrul Comisiei mixte SRI-CNSAS, s-a decis declasificarea "dosarului Sibiu". Practic, cei din Colegiu au primit spre cercetare microfilmele dosarelor avute de Securitatea Sibiu inainte de 1989, deoarece documentele scrise au fost arse in cea mai mare parte in timpul Revolutiei. Demersul face parte dintr-o actiune mai ampla a CNSAS care incearca sa recupereze cat mai multe informatii din arhivele locale. Marti, Patriarhul Daniel a primit decizie de necolaborare cu fosta Securitate, deoarece pe numele sau nu apare nici un dosar. Singura mentiune a numelui Patriarhului apare intr-un proces verbal al SIE in care sunt trecute 16 dosare arse pe 23 decembrie 1989.

Visarion Rasinareanul, alias "Bobi"

Membrii Colegiului CNSAS au decis ieri ca episcopul vicar al Sibiului a facut politie politica, dupa ce in sedinta de marti se amanase luarea unei decizii in cazul sau. Sub numele conspirativ "Bobi", Visarion Rasinareanul apare ca o "persoana de sprijin" pentru DIE, inainte de Revolutie. "O sa contest aceasta decizie a CNSAS. Eu am fost plecat din tara in 1994. Pana atunci nu am iesit din tara. Daca eram colaborator al Securitatii, cum spun ei, ar fi trebuit sa ies din tara imediat dupa ce am terminat facultatea. Eu episcop am ajuns in 1996", a declarat episcopul de Sibiu, citat de Rompres.