Dupa ce Gardianul a prezentat in exclusivitate concluziile inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii privind activitatea Sectiei a II-a din Departamentul National Anticoruptie (DNA), astazi publicam trei fragmente din anexele care au stat la baza acelor concluzii

Lucrurile descoperite de inspectori in dosarele DNA par decupate din filmele cu prosti si ar fi niste bancuri reusite daca in aceste povesti n-ar fi vorba de destinele unor oameni sau de activitatea unor firme private sau de stat. Prima poveste este si cea mai hazlie. Un dosar pleaca de la DNA catre Parchetul General in februarie 2007, dupa ce trei luni statuse de pomana prin sertarele procurorilor anticoruptie. Intr-un tarziu, dosarul ajunge la Parchetul Bucuresti care constata ca faptele sunt de competenta DNA si dupa alte trei luni il trimite de unde a plecat initial. N-ar fi fost nici o problema daca „marfa“ plimbata de la un negustor la altul ar fi fost tigari sau bautura, dar procurorii si-au batut joc in acest caz de soarta unei banci comerciale.
Tot din fragmentele selectionate de noi astazi reiese ca intr-un dosar un procuror a uitat ca a dispus expertiza s
i a dat solutie fara sa mai astepte rezultatele ei. Un altul a cerut judecatorilor o autorizatie de perchezitie, dar nu a mai efectuat perchezitia propriu-zisa pentru ca seful sau, Doru Tulus, a trimis autorizatia Serviciului Specialisti dupa ce aceasta expirase.
O alta poveste hilara este aceea in care un procuror a dispus o expertiza, dar cand expertii i-au cerut un supliment de documente, nu le-a mai trimis.

Reproducem mai jos trei fragmente din Raportul Serviciului Inspectie Judiciara pentru Procurori intocmit dupa verificarile facute, in perioada mai-iulie 2007, la DNA.

Un dosar s-a 'invartit>> 8 luni prin Ministerul Public pentru a reveni la DNA
(filele 57, 58, 59)
Tot o situatie aparte s-a constatat si cu privire la modalitatea de inregistrare a sesizarii Directiei de Supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei.
La data de 17.11.2006, reprezentantii legali ai Bancii Nationale a Romaniei au sesizat Directia Nationala Anticoruptie in legatura cu neregulile constatate in activitatea de creditare a Bancii (...), fapte ce puteau constitui indicii de savarsire a infractiunilor prevazute de art. 10 lit. b si c din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, modificata si completata, aflate in competenta Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie. In cuprinsul sesizarii erau prezentate aspecte concrete de nerespectare a normelor de creditare de catre Banca (...).
Respectiva sesizare a fost inregistrata in Registrul de intrare-iesire a corespondentei sub numarul de 1246/II/ din 17.11.2006 si repartizata Serviciului de Investigatii. Dupa aproape 3 luni de la data inregistrarii sesizarii, prin referatul din 20.02.2007, ofiterul de politie judiciara caruia ii fusese repartizata lucrarea a formulat propunerea de trimitere a acesteia la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, retinand ca in raport de datele obtinute de la Oficiul Registrului Comertului, competenta de solutionare a cauzei nu apartine Directiei Nationale Anticoruptie.
Propunerea ofiterului de politie judiciara a fost insusita de procurorul-sef sectie Doru Florin Tulus si, ca atare, lucrarea a fost trimisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin adresa nr. 3069/916/2007 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica, sesizarea a fost transmisa Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti spre competenta solutionare.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.