O mare parte din statele membre UE vor fi date in judecata de Comisia Europeana daca nu cad de acord, pana la sfarsitul anului, asupra legislatiei care reglementeaza conditiile de munca. Potrivit unei directive a UE, timpul maxim de lucru saptamanal al angajatilor este de 48 de ore, insa regula este incalcata in multe tari, mai ales in cazul medicilor.
at, saptamana trecuta, ca va da in judecata o mare parte a statelor membre, in 2008, pentru incalcarea directivei privind timpul maxim de lucru de 48 de ore/saptamana, transmite Reuters. Pentru a evita acest lucru, pana in decembrie, statele UE trebuie sa isi rezolve diferendele si sa adopte o noua legislatie in domeniu. Anul trecut, 23 de tari incalcasera regula amintita deoarece respectarea ei ar include mari costuri pentru angajarea si formarea rapida a unui personal aditional.
"Comisia va trebui sa lanseze procedurile de incalcare daca nu se ajunge la un acord in timpul presedintiei portugheze", a declarat, pentru Reuters, Eva Kaluzynska, purtatoare de cuvant a CE.
Impasul dureaza din 2004
Impasul privind legislatia muncii dureaza de mai multi ani. Toate tarile sunt de acord ca legislatia trebuie schimbata, dupa ce, in 2003, Curtea Europeana a dat castig de cauza unui medic german, decretand ca timpul petrecut la dispozitia spitalului este considerat timp de lucru.

O liberalizare fara limite a pietei muncii ar duce ...
Aceasta face imposibila respectarea, in unele cazuri, a directivei privind timpul maxim de lucru de 48 de ore pe saptamana si creeaza probleme pentru cele mai multe servicii medicale de urgenta din UE. Comisia Europeana a inaintat PE propuneri de schimbare a legislatiei in 2004, ele au fost votate in PE in 2005, insa nu au fost adoptate de statele membre care nu au reusit sa ajunga la un acord.
Potrivit Reuters, scandalul subliniaza diferentele din UE dintre adeptii filosofiei pietei libere - care nu doresc impunerea unei limite maxime privind orele lucrate de angajati si tarile care doresc sa impuna minime standarde sociale, cum ar fi Franta.
Dupa ce Nicolas Sarkozy a devenit presedintele Frantei, cu intentii de a adopta reguli mai flexibile pe piata muncii, au existat asteptari ca Parisul sa isi modifice pozitia. Totusi, potrivit unor surse franceze, citate de EUObserver, o asemenea schimbare radicala este "improbabila".
Marea Britanie, Estonia si Malta doresc sa fie exceptate de la norma care reglementeaza timpul maxim de lucru de 48 de ore, si beneficiaza in prezent de exceptii. Alte tari, intre care Germania, Franta si Austria si-au asigurat exceptii pentru sectorul medical.
Totusi, un grup de tari condus de Franta doresc fixarea unui termen-limita pentru renuntarea la toate, argumentand cu faptul ca saptamana de lucru de maximum 48 de ore protejeaza muncitorii de exploatarea patronilor si de accidente. Aceste tari sunt sprijinite si de Parlamentul European.
Solutie de compromis respinsa in 2006
In noiembrie 2006, Franta, Italia, Spania, Grecia si Cipru au blocat o solutie de compromis, propusa de presedintia finlandeza a UE, cerand fixarea unui termen pentru ca Marea Britanie sa renunte la dreptul de exceptare de la regula.
Tarile din grupul condus de Marea Britanie argumenteaza pastrarea dreptului de exceptie, spunand ca angajatii trebuie sa fie liberi sa decida cat de mult sa munceasca si pentru a asigura functionarea serviciilor de urgenta, mai ales in domeniul medical. Marea Britanie nu are drept de veto in aceasta privinta, dar a fost sustinuta de tari precum Germania si Polonia.
CE este de acord sa continue mentinerea posibilitatii de exceptare a unor tari de la regula, dar a sugerat masuri care ar face mai dificil pentru patroni sa preseze personalul pentru a lucra mai mult de 48 de ore, impotriva dorintei lor.
In privinta timpului petrecut la dispozitia patronului, CE a propus sa se faca o diferenta intre "timpul activ" si "timpul inactiv" de lucru, astfel incat cel inactiv sa nu se adauge timpului de lucru saptamanal. Cele mai multe tari sunt de acord cu acest lucru, insa PE este impotriva si propune calcularea in mod diferit a timpului de lucru "inactiv". Daca statele membre cad de acord, legea va intra din nou in PE.