DNA se plange ca nimeni nu-l iubeste

Transparent cand se simte incoltit, Daniel Morar publica un document ce se vrea mai degraba o inspectie asupra inspectiei facute la DNA. Se pare ca Morar se astepta ca inspectorii CSM sa arate succesele procurorilor anticoruptie, care, in definitiv, se regasesc la fiecare bilant festivist al institutiei. Nu stie ca un control trebuie sa reliefeze „bubele“, pentru a fi reparate sau eliminate.

Asa cum a promis, intr-un comunicat de presa redactat la nervi dupa aparitia, in Gardianul, a raportului inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii asupra activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, procurorul sef Daniel Morar a ordonat punerea pe site-ul institutiei a observatiilor legate de concluziile inspectiei. Iata cum DNA devine, brusc, transparent atunci cand e vorba de apararea propriilor interese, care se suprapun intereselor institutiei al carei manager e
ste. Daca inspectorii au descoperit un maldar de greseli si nereguli in activitatea DNA si au subliniat aspecte foarte grave legate de modul in care se realizeaza cercetarile sau dosarele penale la sectia condusa de procurorul sef sectie Doru Tulus - a carui cerere de revocare solicitata de ministrul Justitiei a constituit baza demersului CSM si a razboiului deschis de DNA impotriva acestuia, era evidenta aparitia acestui revers al medaliei. Cele 34 de pagini de observatii DNA reprezinta, pe de o parte, arma subtila cu care Morar incearca sa ia fata opiniei publice inaintea intrunirii Sectiei de procurori a CSM in data de 3 octombrie, pe de alta parte Morar se plange ca inspectorii n-au reflectat in concluziile lor si aspectele „laudabile“ intalnite. Seful DNA pare sa nu fi invatat ca aspectele pozitive tin de normalitate si nu de un panoul al fruntasilor precum cel din epoca ceausista.

Inspectorii au fost subiectivi cu sectia lui Tulus
„Pentru inceput, trebuie sa precizam ca, in vederea verificarii activitatiidesfasurate de sectiile si serviciile Directiei Nationale Anticoruptie din structura centrala, au fost formate 3 echipe de inspectori. Constatam, din lectura raportului, ca, in timp ce doua dintre echipele de inspectori au adoptat o metodologie corecta, echilibrata si, in linii generale, obiectiva, facand in acelasi timp o evaluare generala a activitatii unei sectii sau a managementului unei sectii, cat si o evaluare in detaliu, in care insa au subliniat in egala masura aspectele pozitive, cat si eventualele deficiente constatate, nu acelasi lucru se poate spune despre echipa care a verificat activitatea Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie. Chiar la o lectura superficiala se poate observa discrepanta dintre maniera echilibrata si sobra a evaluarii la Sectia de combatere a coruptiei si Sectia infractiunilor de coruptie savarsite de militari, comparativ cu maniera partinitoare in care a fost evaluata Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie. De altfel, nu putem sa nu remarcam ca materialului de analiza a activitatii Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie ii este alocat nu mai putin de jumatate din cele 485 de pagini ale raportului“.

In timp ce rezultatul controlului la Sectia de combatere a coruptiei este expus in raport pe 26 de pagini, iar cel de la Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari pe 14 pagini, constatarile de la Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie ocupa in raport nu mai putin de 244 pagini.
Spre deosebire de ceilalti 5 inspectori, cei 2 inspectori care au verificat activitatea Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie au efectuat un control care nu reprezinta o evaluare a activitatii procurorilor, ci o contabilizare a greselilor comise de acestia, asa cum rezulta din urmatoarele aspecte: prezentarea unor exemple de dosare sau lucrari pe zeci de pagini; descrierea detaliata a datelor din dosarele aflate in lucru; inserarea unor foarte discrete si rare aprecieri pozitive, doar formal; inserarea si evidentierea, de mai multe ori, chiar pe aceeasi pagina si in mod nejustificat, a unor epitete ca „grave deficiente“, „manevre“ etc.; ignorarea dosarelor solutionate de fiecare procuror si de procurorul sef sectie; neluarea in considerare, in realizarea analizei, a problemelor de personal“.

„Desi rolul realizarii unui control de fond este acela de cunoastere si informare cu privire la situatia activitatii parchetului verificat, in scopul sprijinirii imbunatatirii activitatii acestuia, in fapt, Inspectia judiciara a evidentiat o preocupare exagerata in a consemna orice erori strecurate in activitatea procurorilor anticoruptie, transformand actul ce trebuia sa reprezinte o evaluare obiectiva a implinirilor si neimplinirilor intr-un veritabil opis al greselilor, fie ele reale ori presupuse“.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe