Totul este (acum) desertaciune

Desi Colegiul a inceput cu ceva timp in urma verificarea dosarelor mai multor inalti prelati ai BOR, a tacut målc påna acum de teama sa nu influenteze alegerile pentru sefia Bisericii. Pe de alta parte, Patriarhia, prin purtatorul de cuvånt Constantin Stoica, precizase ca un trecut legat de fosta Securitate nu ar fi eliminatoriu pentru candidatii la functia de Patriarh

CNSAS a analizat ieri doar “cazul” episcopului de Alba Andrei Andreicut si a dat verdict de politie politica. “Sursele CNSAS” au fost mai productive insa. Se pare ca, inafara de Andreicut, ceilalti sapte ierarhi aflati in vizorul CNSAS si chemati la audieri sunt: IPS Pimen - arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, Casian Craciun - episcopul Dunarii de Jos, Calinic Argatu - episcopul de Arges, Visarion Rasinareanul - episcopul vicar al Sibiului, Ioachim Mares - episcopul de Husi, Timotei Seviciu - episcopul de Arad, si Epifanie Norocel - episcopul Buzaului si Vrancei

Desi se apucase de studierea unor dosare ale unora dintre inaltii prelati ai BOR, CNSAS a decis sa nu deschida gura decat ieri, la o zi dupa alegerea noului Patriarh. Decizia membrilor Colegiului viza neimplicarea in alegerea Patriarhului, conform declaratiilor lor. Pe de alta parte, BOR anuntase, prin purtatorul de cuvant Constantin Stoica, faptul ca un trecut legat de fosta Securitate nu ar fi eliminatoriu pentru candidatii la functia de Patriarh. Ieri, mai multi membri ai Colegiului au iesit la declaratii in contextul in care la CNSAS a avut loc o sedinta, dar cercetarea pe dosarele prelatilor nu s-a incheiat. In aceasta situatie tot ce a putut face Colegiul a fost sa decida ca episcopul de Alba, Andrei Andreicut, a facut politie politica. Cazul lui Andreicut a fost singurul discutat si votat in sedinta de ieri, conform declaratiei facute de Mircea Dinescu la iesirea din institut. Surse din CNSAS au declarat ca numele conspirativ al lui Andreicut era „Ionica“, transmite Mediafax. Dinescu s-a aratat nemultumit de verdictul dat in cazul lui Andreicut, sustinand ca acesta „a fost fortat sa colaboreze cu Securitatea“, dupa ce a fost prins, pe cand era un tanar preot, incercand „sa puna o pila pentru cineva ca sa intre la Seminarul Teologic“. Andrei Andreicut este al doilea inalt prelat cu verdict de politie politica. Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia a declarat ca va contesta decizia CNSAS de politie politica, considerandu-se o victima a Securitatii. Pana acum, CNSAS a mai decis in privinta mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica.

Pentru Daniel lucram separat!
„Sunt inca alti opt ierarhi cu probleme mari in dosar, ierarhi importanti, in legatura cu care urmeaza sa ne pronuntam, insa s-a decis sa amanam luarea unor verdicte si sa ii mai invitam o data la audiere“, a mai spus Dinescu ulterior sedintei CNSAS. El a precizat insa ca printre cei opt ierarhi intrati in vizorul CNSAS nu se afla noul patriarh Daniel, numele sau aparand doar pe lista titularilor de dosare arse in 23 decembrie 1989. „Aia e o alta lista, la care lucram separat. O lista cu dosare care au fost conspirate pe 23 decembrie a fost arsa“, a spus Dinescu. Trebuie amintit aici ca mai multi membri ai Colegiului au declarat, sub anonimat, ca la finele anului trecut SIE a predat la CNSAS, odata cu finalizarea transferului dosarelor BOR, o lista cu cateva zeci de persoane ale caror dosare ar fi fost arse in zilele revolutiei, In 1989. intre acestea sunt si aproximativ „10-12 oameni ai Bisericii, apartinand mai multor confesiuni, dintre care patru sunt acum inalti ierarhi BOR“. In aceasta din urma categorie s-ar afla si Daniel Ciobotea, noul Patriarh, care a avut stagii in strainatate pe linie bisericeasca in anii '80. Ar fi si cazul mitropolitului Olteniei, Teofan, si el cu studii in Occident in anii '80. Despre statutul acestor dosare arse, membri ai Colegiului sustin ca nu pot fi calificate la ofiteri de Securitate sau la turnatori, cata vreme SIE nu ar fi scris ce natura aveau acele documente arse - daca erau de urmarire informativa, daca interesul Securitatii fata de acele persoane indica daca este vorba de ofiteri sau colaboratori trimisi in misiune in strainatate sau daca era vorba despre turnatori. Alti membri ai Colegiului spun insa ca, si daca au fost arse, in cazul faptelor care sunt incadrate la politie politica exista posibilitatea descoperirii unor urme in alte dosare. Concret, ar exista cazuri de actuali arhierei care ar figura pe lista SIE a dosarelor arse, dar care ar avea note informative, gasite in dosarele celor urmariti, si ei oameni ai Bisericii. Intrebat de ziaristi daca este de parere ca Daniel Ciobotea ar fi stiut ca i s-a ars dosarul, Dinescu a spus: „Am sentimentul ca tocmai linistea unora dintre ei vine de la faptul ca stiu ca dosarele lor fie au fost arse, fie sunt... dar ideea ca exista ofiterii aceia care semneaza pe foile lor, tot felul de colonei si generali care stiu mult mai multe decat stim noi pentru ca cu ei au avut discutii, ei le-au dat misiuni, exista cel putin doi dintre ei la care exista dosare, avem parolele lor din strainatate, ca-n filmele cu James Bond“.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe