Autoritatile de la Belgrad mai au un motiv pentru atitudinea binevoitoare fata de minoritati: doresc imbunatatirea relatiei cu Uniunea Europeana si cauta sustinere in randul vecinilor.

Pozitia prosarba a diplomatiei romanesti este pusa de specialistii consultati de Romania libera pe seama paralelei dintre Kosovo si Transilvania si a fricii
nejustificate de tendinte secesioniste.

Romanilor din estul Serbiei, numiti si "din Valea Timocului", le-a fost recunoscut de noul guvern de la Belgrad statutul de minoritate nationala. Limba romana a fost acceptata ca limba lor materna si va fi introdusa, pentru prima data in istorie, in scolile din sudul Dunarii, unde "timoceii" sunt majoritari. Politicienii, specialistii in politica externa si drepturile omului spun insa ca aceasta recunoastere este un prim semn de multumire pe care Belgradul il da Bucurestiului pentru pozitia pe care diplomatia romana a adoptat-o in problema Kosovo.

Romania este singura tara din Uniunea Europeana care a declarat fara ocolisuri ca nu este de acord cu autonomia largita a provinciei Kosovo, asa cum a fost stabilita de marile puteri occidentale prin planul Ahtisaari. Aceasta pozitie prosarba este sprijinita puternic si de Rusia, dar situatia Romaniei este diferita dupa cum ne-a explicat si presedinta Ligii Pro Europa, Smaranda Enache. Ambasadoare in Finlanda in perioada 2001-2005, Enache socoteste ca Romania pare sa-si fi bazat optiunea impotriva independentei provinciei Kosovo pe doua mituri: "relatia primordiala si speciala cu Serbia, indiferent de situatia in care se gaseste aceasta tara" si "paralela dintre Kosovo si Transilvania, de unde si teama nejustificata ca si noi ne-am putea confrunta cu tendinte secesioniste".