Curtea Constitutionala a explicat, in motivarea exceptiei admise in cazul Zambaccian, de ce Adrian Nastase sau orice alt fost ministru nu poate fi cercetat penal fara avizul Parlamentului sau al Comisiei speciale de la Cotroceni, pentru fapte savarsite in timpul mandatului.

Astfel, Curtea Constitutionala considera "aleatoriu" criteriul prin care se face distinctie intre fosti si actuali membri ai Guvernului in privinta cercetarii lor penale, se arata in motivarea prin care ancheta in dosarul Zambaccian care il priveste pe Adrian Nastase a fost declarata neconstitutionala.

"Exceptarea fostilor membri ai Guvernului din Legea 115 din 1999 privind raspunderea ministeriala de la procedura speciala, prevazuta pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit in functie de momentul declansarii procedurii in timpul mandatului sau dupa incetarea acestuia, constituie o incalcare a principiului de tratament consacrat de articolul 16, aliniatul 1 din Constitutie", se arata in motivarea magistratilor Curtii.

Curtea Constitutionala a mai retinut ca, daca un membru si un fost membru al Guvernului se gasesc in situatii juridice diferite, in ambele cazuri, angajarea raspunderii penale intervine ca urmare a savarsirii unor infractiuni in exercitarea mandatului.

Ori Legea privind responsabilitatea ministeriala, mai retin magistratii CCR, "instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale de ordin procedural, menite sa ocroteasca interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului".

Curtea Constitutionala apreciaza ca aceasta masura, de "ocrotire a interesului public", ar subzista si dupa incetarea mandatului fostilor membri ai Guvernului."Este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale", se mai arata in motivarea magistratilor prin care s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de avocatii fostului prim ministru, Adrian Nastase, in dosarul Zambaccian.

Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa ia o decizie in legatura cu dosarul Zambaccian, in data de 7 septembrie, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit la inceputul lunii iulie ca ancheta in acest caz nu este constitutionala.

Legea raspunderii ministeriale prevedea, pana in 2005, aceeasi procedura in cazul urmaririi penale atat a actualilor cat si a fostilor membrii ai Guvernului. La initiativa fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, Parlamentul a adoptat modificarea legii in sensul ridicarii pierderii imunitatii pentru fostii membri de Guvern. Potrivit legii modificate, acestia puteau fi urmariti penale fara acordul Parlamentului sau al unei Comisii speciale de la Cotroceni.

Curtea Constitutionala a admis pe data de 5 iulie o exceptie de neconstitutionalitate invocata in dosarul Zambaccian in care fostul premier si presedinte al PSD, Adrian Nastase, este judecat pentru fapte de coruptie dupa ce avocatii sai au contestat ancheta facuta de procurori.

Citeste si:

Magistratii instantei supreme au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian si au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu exceptii de neconstitutionalitate invocate de avocatul familiei Nastase, Gheorghe Diaconescu.

Una dintre ele se refera la posibilitatea procurorilor de a-l urmari penal, pe fostul premier, fara avizul Camerei Deputatilor, lucru contestat de avocatul familiei Nastase.

"Se prevede ca sesizarea pentru care se cere urmarirea penala se face de o comisie speciala, fie de la Senat, fie de la Guvern sau chiar din partea presedintelui Romaniei. In final, comisia trebuie sa prezinte un raport privind urmarirea penala sau clasarea cauzei", a declarat pentru NewsIn avocatul familiei Nastase, Gheorghe Diaconescu.

"Dispozitiile criticate din Legea 90/2005 instituie un regim discriminatoriu fata de fostii ministri. Pe timpul mandatului, ei sunt verificati printr-o procedura speciala, pe cand cei care nu mai sunt in desfasurarea mandatului sunt verificati printr-o procedura de drept comun. Conditia care-i permitea procurorului sa inceapa urmarirea penala este cea prevazuta in articolul 24 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala", a explicat avocatul Diaconescu.

Avocatul familiei Nastase a mai spus ca numai Camera Deputatilor, Senatul sau presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor guvernului. "Neexercitarea acestui drept de catre cele trei organisme impiedica efectiv procurorul sa inceapa urmarirea penala. Lipsa acestor conditii duce, practic, la anularea declansarii urmaririi penale, suspendarea urmaririi penale si, practic, anularea actului de sesizare a instantei", a mai sustinut avocatul Diaconescu.

In dosarul Zambaccian, Adrian Nastase este acuzat pentru luare de mita in forma continuata, santaj si trafic de influenta, Dana Nastase este inculpata pentru complicitate la luare de mita si alte doua infractiuni, iar Irina Jianu (fosta sef la Inspectoratul de Stat in Constructii) si Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), sunt inculpati pentru dare de mita.

Fostul presedinte PSD si premier al Romaniei este acuzat de procurorii anticoruptie ca, in perioada 2001-2006, folosind autoritatea si influenta rezultate din functiile politice si administrative ocupate in stat, a savarsit mai multe infractiuni de coruptie prevazute de Legea 78 /2000, antrenand si alte persoane. Este vorba de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite, infractiuni de pe urma carora inculpatul ar fi obtinut, in total, suma de 48 miliarde lei vechi, adica 1, 3 milioane euro.

Aceeasi exceptie a fost ridicata si in dosarul in care fostul secretar general al Guvernului, Serban Mihailescu, este cercetat tot pentru fapte de coruptie.

Senatorul PSD Serban Mihailescu este judecat in stare de libertate dupa ce DNA l-a acuzat ca ar fi primit ca mita 11 arme de vanatoare. Dosarul a fost deschis in urma denuntului facut de fostul consilier al lui Mihailescu, Fanel Pavalache. Cel din urma a fost arestat in 2002, in primul mare dosar de coruptie si a fost condamnat la sase ani de inchisoare, in 2004, fiind eliberat conditionat in iunie anul trecut.