Teodor Briscan le-a trimis lui Ceausescu, unor demnitari si ziarelor vremii, timp de patru ani, zeci de scrisori critice la adresa regimului comunist.

Dupa ce o parte dintre ele au ajuns la Europa Libera, omul a fost anchetat, batut, torturat si aruncat in inchisoare, unde l-a gasit si Revolutia.

Pus in libertate, Briscan a avut nevoie de opt ani si multe demersuri birocratice pana cand Curtea de Apel a admis ca a fost detinut politic.

Dupa 1982, cand a demisionat din Partidul Comunist Roman, Teodor Briscan a avut curajul sa spuna cu voce tare ca Nicolae Ceausescu, "desi este sef de stat, conduce tara ca un dictator", iar "carma a luat-o razna". Timp de patru ani, le-a trimis lui Ceausescu, unor demnitari si ziarelor numeroase scrisori critice la adresa regimului comunist.

"Dreptatea este sugrumata. Atata timp cat interesele statului nu sunt afectate, nici o autoritate de stat sau politica nu-ti da o atentie. Eu, ca individ, nu valorez o para chioara. Dar vreau sa apuc vremea cand dreptatea va fi dreptate, nu numai inscrisa in Constitutie si legi, ci in practica, in viata de zi cu zi a fiecarui om, cu necazurile, durerile sau nevoile lui", i-a scris "conducatorului iubit" in 1984.
A fost urmarit si anchetat de Securitate. Au urmat batai, torturi si umilinte la Securitate si Militie. Dupa ce Europa Libera i-a dedicat mai multe emisiuni, Briscan a fost arestat. A fost aruncat in inchisoare de trei ori, fiind condamnat pe baza unor fapte pe care nu le-a comis niciodata: posesie de valuta si de obiecte de valoare. A fost eliberat in decembrie 1989, dupa doi ani petrecuti in penitenciarele Rahova, Jilava, Tulcea, Targu Mures.

In democratie, a incercat sa demonstreze ca a fost detinut politic si nu unul de drept comun. Dupa opt ani de demersuri, lui Briscan i s-a recunoscut meritul de a se fi opus regimului Ceausescu.

Teodor Briscan s-a angajat in 1949 la combinatul din Resita, iar in 1957 s-a inscris in Partidul Comunist Roman. Din 1954 a schimbat mai multe locuri de munca, la mai multe intreprinderi din capitala: Republica, 23 August, Timpuri Noi. In 1973 a ajuns tehnician principal la Electroaparataj. Pana atunci nu a intrat niciodata in vizorul Securitatii sau al altor autoritati de stat. Dimpotriva, a plecat in excursii in cateva state considerate prietene - Uniunea Sovietica, Cehoslovacia, Ungaria.

Citeste si:

In septembrie 1982, a depus in biroul secretarului de partid o cerere prin care renunta la calitatea de membru de partid. Dupa numeroase incercari de a-l convinge sa se razgandeasca, Teodor Briscan a fost exclus din partid si retrogradat la locul de munca, devenind simplu muncitor.

Timp de patru ani, pana in 1987, Briscan le-a trimis zeci de scrisori lui Nicolae Ceausescu, unor inalti demnitari comunisti, ziare si reviste, fara a primi vreun raspuns. In paginile scrise citet, de mana, Briscan prezenta conditiile mizere de trai din Romania, lipsurile populatiei si enumera motivele pentru care Ceausescu ar trebui sa plece din fruntea statului. Stilul scrisorilor este impregnat de umor negru, realizat poate involuntar, iar numeroase secvente sunt de un absurd care ti-ar putea smulge zambete daca situatia de atunci nu ar fi fost cu adevarat una tragica.

Briscan a reusit sa trimita o parte din aceste scrisori la postul de radio Europa Libera, iar acesta i-a dedicat mai multe emisiuni radiofonice.

Batut si umilit in puscarii

Dupa prima emisiune, Briscan a fost urmarit zi si noapte de Securitate. A ajuns in trei randuri in inchisoare, fiind condamnat pe baza unor fapte pe care nu le-a comis niciodata: posesie de valuta si de obiecte de valoare. "Este foarte greu sa-si poata imagina cineva in ce teroare si in ce iad am trait eu in anii 1987, 1988 si 1989", scrie Teodor Briscan in romanul sau autobiografic "Destin", volum finalizat, aflat in asteptarea unui editor.

Dupa anchete, umilinte, batai si torturi, in repetate randuri, la Securitate, Briscan a cunoscut si un dur regim de detentie, in penitenciarele Rahova, Fortul 13 Jilava, Tulcea sau Targu Mures. Revolutia l-a gasit in puscarie, de unde a fost eliberat pe 31 ianuarie 1989.

In democratie, Briscan a trait un nou calvar, in incercarea de a demonstra prin justitie ca a fost detinut politic si nicidecum unul de drept comun. Dupa ani de zile de demersuri birocratice, i s-a recunoscut meritul de a se fi opus regimului Ceausescu.

In luna iulie a anului 2007, Teodor Briscan a plecat, pentru trei luni, la munca in strainatate.