Ce este si cum se poate sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Daca nemultumirea acestora este indreptatita sau nu, se poate decide numai dupa o analiza atenta a fiecarei situatii in parte. Important este insa faptul ca, din fiecare proces judecat de o instanta, va iesi cel putin o persoana care considera ca i s-au incalcat unele drepturi fundamentale, pentru ca cel putin o persoana va gandi ca “nu s-a facut dreptate”.

Si cum traiul in democratie a oferit ocazia accentuarii manifestarii spiritului justitiar, tipic naturii umane, asa am ajuns sa batem la portile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu o credinta ferma ca acolo ni se va face dreptate.

Acest lucru a facut ca Romania sa se afle pe locul al doilea, dupa Rusia, din punct de vedere al numarului de cereri introduse pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului astfel ca, dintr-un total de aproximativ 110.000 de cereri ce se afla in prezent pe rolul C.E.D.O., 12% au fost intentate impotriva Statului Roman.

In perioada noiembrie 1998 si pana anul trecut, CEDO a pronuntat impotriva Romaniei circa 4.500 de solutii, dintre care 186 de sentinte in care constata incalcari ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Majoritatea incalcarilor constatate de catre Curte privesc dreptul la un proces echitabil, protectia proprietatii, libertatea de exprimare, dar si tortura sau tratamente inumane sau degradante. Din aceasta statistica este usor sa constatam faptul ca numarul cererilor admise de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu este prea mare. Unul dintre motive ar putea fi acela ca nu sunt respectate cerintele privind procedura ce trebuie indeplinita pentru ca o cerere sa fie admisibila, avand in vedere ca metodele de informare ale persoanelor interesate de aceasta procedura sunt restranse.

Rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului

O persoana ce doreste sa se adreseze cu o cerere Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie sa cunoasca faptul ca aceasta reprezinta un tribunal international si ca are sediul la Strasbourg, fiind instituita in anul 1959. Aceasta nu trebuie confundata, asa cum fac multi, din pacate, cu Tribunalul Penal International, denumit si Curtea Penala Internationala care este o curte de justitie internationala permanenta, cu sediul la Haga, in Olanda, a carei misiune este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de razboi si contra umanitatii.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este compusa dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, acestea fiind astazi in numar de 46.

Judecatorii actioneaza la Curte cu titlu individual si nu reprezinta niciun stat, magistratul roman de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului fiind profesorul Corneliu Barsan.

Pentru tratarea plangerilor adresate Curtii, aceasta este asistata de o grefa compusa in special din juristi, numiti si referenzi, care provin din toate statele membre, care sunt complet independenti, nereprezentand nici reclamantii, nici statele.

Misiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului este aceea de a aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului si de a verifica respectarea de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de aceasta. Conventia Europeana a drepturilor omului este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei. Aceasta instituie Curtea si ii organizeaza functionarea, garantand respectarea de catre state a drepturilor pe care le prevede.

Cum poate fi sesizata Curtea?

Pentru a verifica respectarea de catre state a drepturilor instituite, Curtea trebuie sesizata printr-o plangere, denumita cerere, ce poate fi depusa de persoane sau, uneori, chiar de state.
In cazul in care se constata incalcarea de catre un stat membru a unuia sau a mai multor drepturi prevazute de Conventia europeana, Curtea va emite o hotarare de admitere a cererii, hotarare a carei punere in executare va fi obligatorie pentru tara in cauza.

Astfel, Curtea poate fi sesizata prin depunerea unei plangeri de catre orice persoana ce se considera victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia, respectandu-se conditia ca incalcarea pretinsa sa fi fost comisa de unul din statele parte la Conventie.

Care sunt drepturile si interdictiile prevazute de Conventia europeana?

Cele mai importante drepturi prevazute de Conventia europeana si pretinse a fi fost incalcate sunt: dreptul la viata; dreptul de proprietate; dreptul la un proces echitabil, in materie civila sau penala; dreptul de a respecta viata privata si de familie; libertatea de exprimare; libertatea de gandire, constiinta si religie; dreptul la un recurs efectiv; dreptul de a se respecta bunurile proprii; dreptul la vot si dreptul de a se prezenta la alegeri.

Printre interdictiile prevazute de Conventie si de protocoalele sale se afla: tortura si pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante; discriminarea in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de Conventie; expulzarea sau neprimirea de catre un stat a propriilor cetateni; pedeapsa cu moartea; expulzarea colectiva a strainilor.

Ca orice alta procedura prevazuta de lege, si cea aplicabila cererilor adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului este supusa unor conditii, de unele dintre acestea depinzand chiar admisibilitatea cererii.

Cine poate sesiza Curtea?

Nu este necesar ca persoana ce se adreseaza cu o plangere catre Curte sa aiba cetatenia unuia dintre statele membre ci, doar pretinsa incalcare sa se fi comis in jurisdictia unuia dintre aceste state care, in general, corespunde teritoriului sau.

Titularul plangerii poate fi atat o persoana fizica cat si una juridica, de exemplu o asociatie sau societate cu conditia ca aceasta sa fie direct si personal victima incalcarii pe care intelege sa o denunte.
De asemenea, nimeni nu se poate plange in fata Curtii, intr-o maniera generala, de o lege sau un alt act, pe motivul ca acesta ar parea injust si nu se poate introduce o plangere in numele altor persoane decat in cazul in care acestea sunt foarte clar identificate iar persoana ce se adreseaza Curtii este reprezentantul lor oficial.

Ce alte conditii prealabile trebuie indeplinite pentru ca o plangere sa fie declarata admisibila?
Cu usurinta putem constata faptul ca, cea mai importanta conditie pentru admisibilitatea cererii, este aceea cu privire la indeplinirea, in prealabil, a unor cerinte privitoare la instantele nationale. Potrivit Conventiei, Curtea poate fi sesizata numai dupa ce au fost epuizate, in prealabil, caile de recurs interne si intr-un termen de sase luni de la data deciziei definitive interne, fiind necesar sa fi fost utilizate, in cadrul statului in cauza, toate remediile juridice care ar fi putut fi utile in cauza.

O alta conditie extrem de importanta si din pacate mult prea ignorata in practica este aceea conform careia trebuie sa se fi respectat regulile de procedura nationala, astfel ca nu se va putea examina o cerere inaintata Curtii atunci cand recursul a fost respins ca tardiv sau pentru nerespectarea unor reguli de competenta sau de procedura ce poate fi imputata titularului plangerii.

Termenul de sase luni, in care persoana interesata se poate adresa cu o cerere Curtii Europene, va trebui sa fie respectat, sub sanctiunea respingerii cererii ca fiind tardiva, si va fi intrerupt in momentul introducerii primei scrisori catre Curte. Momentul de la care acest termen incepe sa curga este cel la care persoana care introduce plangerea sau avocatul acesteia a luat cunostinta de decizia finala, fara a fi luata in seama o eventuala cerere ulterioara pentru o revizuire, un recurs extraordinar, o cerere de gratiere sau amnistiere sau oricare alta cerere adresata unei autoritati cu titlu de gratiere.

Asadar, faptul ca, ulterior luarii la cunostinta a deciziei de recurs, persoana in cauza intelege sa declare o revizuire, un recurs extraordinar sau o cerere de amnistiere sau gratiere, nu duce la concluzia ca termenul de sase luni se va calcula de la luarea la cunostinta a deciziei cea din urma.

Plangerile adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului se pot indrepta impotriva unuia sau a mai multor state parti la Conventie care sunt considerate a fi incalcat drepturi prevazute de Conventia europeana, prin una sau mai multe actiuni sau omisiuni care au afectat in mod direct petentul.
Curtea nu se poate ocupa de plangeri impotriva particularilor sau a institutiilor private (de exemplu, societati comerciale), actiunea sau actiunile contestate trebuind sa fie intreprinse de o autoritate publica a acelui stat (tribunal, administratie publica, etc).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe