Miza studierii dosarelor PCR este foarte

insemnata. O viitoare lege a lustratiei ar fi inutila fara acces la trecutul comunist al oamenilor politici actuali. In presa au aparut nume ale unor "grei" care s-ar putea numara printre "lustrabili": deputatii Viorel Hrebenciuc (PSD), Sergiu Andon (PC), senatorii Adrian Paunescu (PSD), Octav Cozmanca (PSD), fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu si fostul secretar general al Guvernului serban Mihailescu.


Doar buna-credinta nu este insa suficienta cat timp nu este dublata de vointa politica, sustin specialistii. Anumite anexe din Legea arhivelor - in vigoare din 1996 - blocheaza inca accesul, iar o noua lege care sa permita cu adevarat deschiderea dosarelor este absolut necesara.

Dezbaterile legate de legea lustratiei au readus in actualitate un subiect foarte sensibil pentru multi dintre oamenii politici de astazi: arhivele fostei nomenclaturi comuniste. Potrivit legislatiei in vigoare, documentele privind viata privata a unei persoane nu pot fi date spre cercetare decat dupa 40 de ani de la moartea acesteia, iar dosarele personale, dupa 75 de ani de la crearea lor. Cu toate acestea, istorici alesi pe spranceana, dupa criterii ce scapa breslei, au avut acces la documente refuzate majoritatii. Asadar, o noua lege a Arhivelor Nationale, care sa permita cu adevarat deschiderea dosarelor, este absolut necesara. Care este insa miza deschiderii dosarelor PCR? O viitoare lege a lustratiei ar fi inutila si inaplicabila fara acces la trecutul comunist al oamenilor politici actuali. De asemenea, istoricii spun ca informatiile din dosarele respective vor putea completa si mecanismul luarii unor decizii foarte importante dinainte de 1989.

Claudiu Secasiu, membru in Colegiul de Conducere al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, se numara printre istoricii care cunosc cel mai bine "subteranele" depozitelor de documente comuniste.