Costanda a cerut justitiei sa oblige Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) la 3 milioane de euro cu titlu de paguba suferita reprezentand contravaloarea dobanzilor creditului bancar contractat pentru investitia din parcul Bordei precum si la 35.514.420 de euro cu titlu de profit nerealizat reprezentand banii pe care i-ar fi obtinut daca realiza o investitie similara "Satului francez", acolo unde a cedat teren municipalitatii in schimbul suprafetei din parcul Bordei.

Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca cererea de daune materiale este intemeiata numai in ceea ce priveste suma de 17.757.210 de euro reprezentand jumatate din valoarea minima de inchiriere calculata de experti, informeaza NewsIn.

"Chiar paratul Consiliul General al Municipiului Bucuresti recunoaste prin obiectiunile la raportul de expertiza efectuat in cauza la o valoare de 10-15 euro/mp privind exploatarea imobilelor din zona. In cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii materiale intrucat exista fapta culpabila a paratei de a nu supune spre aprobare cererea formulata de reclamant si ulterior, refuzul de a aproba o astfel de cerere", se arata in motivarea sentintei in cazul Parcului Bordei finalizata luni de magistratii Curtii de Apel Bucuresti.

Curtea de Apel Bucuresti a obligat Consiliul General al capitalei, printr-o sentinta irevocabila pronuntata pe 22 iunie, la plata a aproape18 milioane de euro despagubiri omului de afaceri Costica Costanda in procesul in care acesta s-a judecat pentru construirea unor imobile in parcul Bordei.

Citeste si:

In 2003, omul de afaceri Costica Constanda a intrat in posesia unui teren de 3,3 hectare in Parcul Bordei, pe malul lacului Floreasca, in schimbul a 1,8 hectare de teren in Satul Francez pe care acesta le-a obtinut in instanta. Terenul din parcul Bordei este situat in perimetrul delimitat de strada Turgheniev nr. 11-15 si Bulevardul Mircea Eliade, din sectorul 1. Constanda vrea sa construiasca pe aceasta suprafata un ansamblu de imobile "parter plus patru etaje", insa constructia de locuinte in parcuri este interzisa si printr-o dispozitie data de Primarul General, Adriean Videanu.

Potrivit legii, Constanda nu poate sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15% din actuala intindere a parcului, iar cladirile nu pot sa aiba o inaltime mai mare de parter plus doua etaje. Cu toate acestea, o sentinta a Tribunalului Bucuresti, din 19 aprilie 2005, a dat omului de afaceri dreptul de a construi pe o treime din suprafata parcului un ansamblu de imobile parter plus patru etaje, sentinta la care municipalitatea a facut recurs.

Primaria Capitalei a respins, in repetate randuri, proiectul prin care se cerea aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Potrivit municipalitatii, pe acest teren nu se poate construi, deoarece este protejat de legea monumentelor istorice. De asemenea, terenul din Parcul Bordei este incadrat ca zona V4, ceea ce inseamna ca pe acest spatiu se pot desfasura doar actiuni de agrement.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata de alti primari de sector din Bucuresti. Consiliul Superior al Magistraturii a decis trimiterea unei echipe de inspectori la Curtea de Apel Bucuresti pentru verificarea sentintei in cazul Bordei.