Din 2005 si pana in martie a.c., procurorii DNA au cerut instantelor autorizarea interceptarii convorbirilor telefonice pentru nu mai putin de 465 de persoane. Dintre acestea, interceptarea a cel putin 178 de persoane nu poate fi justificata, intrucat fie au fost scoase de sub urmarirea penala, fie s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Pe primul loc in „topul“ ascultarilor se afla structurile teritoriale, urmate de Sectia de combatere a infractiunilor conexe si de Sectia pentru fapte de coruptie savårsite de militari

Ascultarile abuzive ale telefoanelor de catre procurori au fost sanctionate de judecatorii TMB in dosarul Dinu Patriciu vs SRI. Instanta a stabilit ca interceptarea convorbirilor omului de afaceri are un caracter ilicit, iar fapta a fost savarsita cu vinovatie. Ca si in cazul lui Dinu Patriciu, obiceiul procurorilor DNA de a solicita autorizatii pentru interceptarea unor convorbiri telefonice, facut fara discernamant, intra sub incidenta Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a Rezolutiei 329 a UE si a Recomandarii 1402 a Parlamentului Europei

Directia Nationala Anticoruptie se afla inca sub tirul verificarilor controlului de fond al inspectorilor de la Consiliul Superior al Magistraturii. Pana maine, cand se va face comunicarea evaluarii. Cu siguranta, acest control a vizat toate dosarele sectiilor DNA, precum si procedurile aplicate. Pana la redactarea raportului si prezentarea lui oficiala, „Gardianul“ aduce informatii proaspete, din care reiese ca DNA a ascultat fara temei convorbirile telefonice ale unor persoane care nu au mai fost trimise in judecata. Institutia condusa de Daniel Morar se afla in topul cererilor de autorizare a interceptarilor convorbirilor telefonice fara a avea vreo justificare in acest sens. Surse din cadrul DNA au precizat, pentru „Gardianul“, ca Inspectia CSM, desemnata sa verifice activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, dupa ce ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut demiterea procurorului-sef de sectie Doru Tulus, detine un documernt statistic din care rezulta ca jumatate dintre mandatele de interceptare nu au nici o justificare in finalizarea dosarelor. Statistica se refera la anii 2005, 2006 si la primul trimestru al anului curent. Mai mult, potrivit aceleiasi statistici, la nivelul DNA exista dosare in lucru mai vechi de sase luni sau un an care nu au fost finalizate.

Potrivit informarii cu numarul 842/C/2007 adresata de institutia condusa de Daniel Morar Inspectiei Consiliului Superior al Magistraturii, in perioada ianuarie 2005 - martie 2007, DNA a cerut instantelor de judecata autorizarea a 465 de interceptari ale unor convorbiri telefonice. Dintre acestea, 168 nu sunt justificate, intrucat persoanele care au fost ascultate nu au fost trimise in judecata, ele fiind fie scoase de sub urmarirea penala, fie impotriva acestora nu a mai fost inceputa urmarirea penala in dosarele instrumentate de oamenii lui Morar.

Astfel, daca instantele judecatoresti au autorizat DNA sa puna sub interceptare posturile telefonice ale unor persoane investigate, statistica arata ca, in anul 2005, 155 de interceptari nu au nici o justificare. In 2006, statistica arata ca DNA a utilizat fara justificare 96 de mandate de inregistrare a convorbirilor telefonice, iar in primul trimestru al anului 2007, DNA a „colectionat“ deja 17 autorizatii care nu s-au finalizat cu trimiterea in judecata a celor ascultati.

Citeste si:

147 de mandate si doar 62 de inculpati

Potrivit informarii facute de Daniel Morar, Sectia de combatere a coruptiei din DNA a cerut, din 2005 pana in martie 2007, autorizarea interceptarii a 147 de telefoane, din care doar 62 de utilizatori au fost trimisi in judecata. Astfel, in 2005, Sectia I a ascultat convorbirile telefonice a 65 de persoane, din care doar 28 au fost trimise in judecata. In ce priveste restul, de 37 persoane interceptate, au fost date alte solutii: scoatere sau neinceperea urmarii penale. In 2006, s-a cerut autorizarea interceptarii a 73 de persoane, din care 29 au fost trimise in judecata, iar 44 au primit alte solutii, iar in primele trei luni ale acestui an au fost autorizate noua mandate, dar numai 5 persoane vizate au fost trimise in judecata.

Ascultarile pentru DNA au fost realizate cu ajutorul aparaturii Serviciului Roman de Informatii si stenogramele au fost realizate de Biroul Tehnic de la Anticoruptie. Astfel, in 2005, cu o ravna iesita din comun, DNA a ascultat o gramada de persoane, dar putine dintre acestea au fost trimise in judecata. Restul au primit alte solutii, astfel incat ascultarea telefoanelor acestora nu poate fi in niciun fel justificata.

Lucrurile au continuat, in acest fel, si in anul 2006. Problemele DNA nu se opresc, insa, doar la ascultarea telefoanelor. Exista foarte multe dosare aflate in lucru de mai bine de 6 luni, care stau in nelucrare sau sufera de proceduri imbacsite. Spre exemplu, la Sectia de combatere a coruptiei, in 2005 erau trei dosare, 12 dosare in 2006, iar in primele trei luni ale acestui an s-au strans deja patru dosare nefinalizate dupa sase luni de la inceperea urmaririi penale.

Sectia lui Tulus a ascultat la gramada

Din datele statistice pe care le detinem, in ceea ce priveste activitatea Sectiei de Combatere a Infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, condusa de procurorul Doru Tulus, cel caruia ministrul justitiei Tudor Chiuariu i-a cerut revocarea din functie in fata plenului CSM la conducerea acestei sectii, statistica arata ca, incepand cu 2005 pana in martie 2007, a cerut autorizarea interceptarii convorbirilor telefonice a 37 de persoane, dintre care doar 10 au fost trimise in judecata. Astfel, in anul 2005, s-au ascultat telefoanele a 36 de persoane, dintre care au fost trimise in judecata doar 9. Douazeci si sapte de personaje au ramas cu stenogramele la sertar, pe BDS, adica Biroul de Documente Secrete. In anul 2006, exista doar o persoana monitorizata si trimisa in fata instantei, iar in 2007-primul trimestru, sectia lui Tulus nu a mai avut nevoie de vreun mandat de ascultare.

Sub stindardul unei celeritati asemanatoare melcului, procurorii de la aceasta sectie au muncit la foc mic pe un dosar in 2005, apoi pe 10 cauze in 2006 si in primele trei luni ale acestui an exista trei dosare „trase de par“.