Desi se stia de mai multa vreme despre admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, revolutionarii Asociatiei 21 Decembrie 1989 Bucuresti asteptau motivarea pentru a afla daca instanta constitutionala s-a referit doar la instantele militare sau a privit si parchetele militare, atunci cand a admis exceptia. Se spera ca motivarea va viza doar interdictia pentru instantele militare de a mai judeca cauze cu civili, conform Hotararii CEDO de la Strasbourg, in cauza "Maszni contra Romaniei". In situatia in care interdictia viza doar instantele militare, nu si parchetele militare, se tragea nadejdea ca dosarele Revolutiei si mineriadelor, aflate la Sectia Parchetelor Militare, vor putea fi instrumentate in continuare de catre echipa generalului-magistrat Dan Voinea, si, in felul acesta, sa ajunga cat mai curand pe masa judecatorilor civili.

Salvare pentru asasini

Motivatia deciziei judecatorilor constitutionali a spulberat insa si ultimele sperante ale revolutionarilor de a vedea curand trimiterea in judecata a lui Ion Iliescu si altor civili implicati, alaturi de militari, in asasinatele sangeroaselor evenimente. Automat, dosarele de la Sectia Parchetelor Militare vor fi declinate in scurt timp la parchetele civile si, indiferent de ce asigurari vor da conducatorii Parchetului Inaltei Curti cu privire la celeritatea si profesionalismul solutionarii acestora in viitor, vom asista la cel putin doi ani de amanari. Iar in majoritatea situatiilor, faptele unor asasini se vor prescrie, intrucat prescriea pentru omor intervine in termen de 20 de ani de la comiterea faptei. De altfel, nu este un secret pentru nimeni, ca la nivelul Sectiei de urmarire penala a Parchetului General, unde urmeaza sa fie declinate dosarele Revolutiei si mineriadelor, nu exista procurori care sa garanteze o solutionare rapida si competenta a acestor dosare. Aceasta sectie este formata, din nefericire, din procurori care au dat cele mai slabe rezultate din tara (mai putin de un rechizitoriu/pe an/pe procuror), fapt recunoscut de insasi procurorul general Laura Codruta Kovesi, la bilantul Ministerului Public de la inceputul acestui an.

Motivarea Curtii

Instanta Constitutionala a motivat sumar exceptia invocata, aratand ca prevederile din Legea 356/2006 - care au permis continuarea anchetelor si proceselor in curs, in care sunt implicati civili alaturi de militari, de catre parchetele si instantele militare - ca fiind discriminatorie. Modificarea Codului de procedura penala in sensul celor mai sus aratate, a fost determinata de Hotararea CEDO de la Strasbourg, in cazul "Maszni contra Romaniei", care a statuat ca civilii nu mai pot fi judecati alaturi de militari de catre instantele militare, deoarece acestea nu ofera garantii de impartialitate, intrucat au dubla subordonare financiara, atat Ministerului Justitiei, cat si Ministerului Apararii.

Prevederile legiuitoriului, din Legea 356/2006 - care au facut un compromis pentru rezolvarea unei situatii de tranzitie, astfel incat sa nu fie afectata celeritatea cauzelor in curs, prin declinarea lor de la unitatile militare, la cele civile - au fost declarate neconstitutionale pe urmatoarele considerente: "Prin dispozitiile art. III, alin 2 si 3, teza intai din Legea nr. 356/2006, legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi. In aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare si, respectiv, instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari. Aceasta derogare este vadit discriminatorie, in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35, alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, si anume LIPSA CALITATII DE MILITAR a unuia sau unora dintre faptuitori. In consecinta, Curtea Constitutionala constata ca textele de lege mentionate contravin prevederilor art. 16, alin. 1 din Constitutia Romaniei, privind egalitatea in drepturi, intrucat reglementeaza diferit competenta de urmarire penala si de judecata a unor persoane avand acelasi statut si aflate in aceeasi situatie juridica, data de acuzatia de a fi savarsit o fapta penala". (Razvan SAVALIUC)