Instanta a stabilit ca interceptarea de catre SRI a convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu are "caracter ilicit, iar fapta a fost savarsita cu vinovatie". Tribunalul Bucuresti a condamnat SRI sa-i plateasca despagubiri omului de afaceri.

Procesul intentat de catre omul de afaceri Dinu Patriciu impotriva Serviciului Roman de Informatii, in care reclamantul invinuia SRI-ul de ascultarea telefoanelor in perioada 2003-2004, a luat sfarsit. Instanta a revenit la sentinta din 11 mai, anul curent, in care a dispus ca SRI sa-i plateasca omului de afaceri daune morale pentru interceptarea fara mandat a convorbirilor personale. La acea data insa, Tribunalul Bucuresti se pronunta ca: "nu exista niciun control ulterior al temeiniciei interceptarilor convorbirilor telefonice din partea unei autoritati independente si impartiale", iar posibilitatea prevazuta prin lege, de sesizare a Comisiilor de aparare si ordine publica din cadrul Parlamentului este apreciat ca "pur teoretic si lipsit de sanctiune".

SRI a interceptat astfel telefoanele lui Dinu Patriciu, sustinand ca are un mandat emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Serviciul Roman de Informatii a mai invocat totodata si dispozitiile Legii nr. 51/1991 privind singuranta nationala a Romaniei in vederea interceptarii telefoanelor.

Cu toate acestea, instanta a evidentiat ca in ceea ce priveste "posibilitatea autoritatilor de a supraveghea in secret cetatenii sai, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a aratat in mod constant, ca aceasta nu este acceptata decat ca o masura strict necesara pentru apararea institutiilor democratice si numai in conditiile de exceptie".

De asemenea, instanta a mai apreciat ca "dreptul intern trebuie sa ofere o anumita protectie impotriva incalcarilor arbitrare ale drepturilor garantate de conventie, astfel incat, legea in discutie trebuie sa defineasca suficient de clar limitele marjei de apreciere recunoscuta de autoritati, dar si modalitatile de exercitare pentru a oferi protectie adevcvata impotriva arbitrariului".

In motivarea aceleiasi sentinte, Tribunalul Bucuresti mai arata ca Legea 51/1991 privind siguranta nationala "nu prezinta garantiile necesare prevenirii arbitrariului si abuzului de drept".

Patriciu si SC Rompetrol SA au actionat in judecata SRI, dupa aparitia in presa, in luna aprilie 2006, a unor stenograme dupa discutiile interceptate ale omului de afaceri cu diversi parteneri. Patriciu si Rompertol solicita SRI despagubiri morale in cuantum de cate 1.325.000 lei pentru fiecare, ca recompensare a "oportunitatilor de afaceri pierdute" si pentru ca le-au periclitat "relatiile cu partenerii de afaceri, mai ales cei din strainatate". Rompetrol se plange ca publicarea intr-un cotidian national de mare tiraj a stenogramelor discutiilor lui Dinu Patriciu cu anumiti parteneri de afaceri a afectat imaginea companiei. Potrivit Rompetrol, SRI "a creat in randul partenerilor de afaceri temerea legitima ca orice date cu caracter economic pot ajunge la cunostinta unor concurenti".

Reclamantii acuzau in cererea de chemare in judecata interceptarea convorbirilor purtate de catre Dinu Patriciu de la telefoanele personale si de serviciu, de catre SRI, in perioada 1994-2005, iar in perioada 2003-2005, ar fi fost ascultat intregul sistem de comunicatii al Rompetrol.

De asemenea, ei mai acuzau la acea data interceptarea convorbirilor telefonice realizate de catre SRI "cu incalcarea flagranta a legii" , constituind astfel "o ingerinta nejustificata, indezirabila si nelegitima intr-o societate democratica".

De cealalta parte, in intampinarea depusa la dosarul cauzei, SRI a facut mentiunea ca "nu a solicitat si nici nu a obtinut de la organele competente acte privind autorizarea efectuarii unor activitati de interceptare pe numele sau cu privire la persoana juridica reclamanta (Rompetrol - n.n.)", insa a recunoscut ca a ascultat telefoanele omului de afaceri Dinu Patriciu timp de un an si trei luni, incepand cu anul 2003. Reprezentantii serviciului au explicat, in aceeasi intampinare, ca legislatia in materie prevede o perioada maxima pentru care poate fi solicitat un mandat de interceptare a convorbirilor telefonice, care nu poate depasi sase luni. Insa, asa cum se precizeaza in actele de la dosar, "in cazuri intemeiate", mandatul poate fi prelungit cu o perioada ce nu poate depasi trei luni. Astfel, dupa expirarea primului mandat de ascultare, interceptarea telefoanelor omului de afaceri a intrat de inca trei ori "in prelungiri".

Serviciului Roman de Informatii mai sustine ca a trimis informari la Presedintia Romaniei, primul ministru, ministrul economiei si comertului, ministrul delegat pentru coordonarea autoritatilor de control si presedintele Consiliului Concurentei, "in legatura cu existenta unor indicii referitoare la implicarea reclamantului Dan Costache Patriciu sau a altor persoane, manageri sau angajati ai Rompetrol, in activitati de natura sa constituie amenintari la siguranta nationala a Romaniei".

In aceleasi documente aflate la dosar, SRI a precizat ca informatiile obtinute din ascultarea telefoanelor omului de afaceri au fost clasificate "secret de stat", cu nivelul de secretizare "strict secret". O parte dintre acestea au fost transmise procurorilor si au fost declasificate in vederea folosirii lor ca probe in solutionarea dosarului penal numarul 111/D/P/2004.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.