Amnesty International cere Romaniei sa-i trimita in Kosovo pe cei 11 jandarmi, pentru a fi interogati in contextul unei anchete penale sau sa permita autoritatilor MINUK (Departamentului de Justitie al Administratiei Intermiare a Natiunilor Unite din Kosovo) sa vina in Romania pentru a discuta cu acestia. De asemenea, Amnesty International solicita Romaniei sa asigure conditiile necesare pentru ca cei vinovati sa fie adusi in fata justitiei, iar familiile celor morti, precum si ale celor raniti sa primeasca depagubiri adecvate.

In 21 martie, autoritatile romane i-au retras din Kosovo pe cei 11 membri ai unitatii din provincie care au oferit asistenta in ancheta si care ar fi, potrivit Amnesty International, in posesia unor informatii cruciale.
Amnesty International cere totodata comunitatii internationale sa se asigure ca se va face dreptate in privinta incidentului din 10 februarie 2007, soldat cu moartea a doi etnici albanezi din Kosovo si ranirea altor cateva zeci in timpul unei demonstratii din capitala Pristina. Organizatia internationala pentru drepturile omului mai solicita si catre MINUK sa deschida in acest sens o ancheta penala in cazul mortii celor doi etnici albanezi si al ranirii altor 80 de persoane.

Apelul organizatiei a fost formulat ca urmare a publicarii celui de-al doilea raport al unei comisii speciale desemnate de Administratia Interimara a Natiunilor Unite in Kosovo pentru a stabili cui ii apartine responsabilitatea penala pentru acest incident si pentru a identifica greselile operationale facute de politia MINUK.

Robert Dean, procuror international in cadrul Departamentului de Justitiei al MINUK, a anuntat in 3 iulie ca moartea lui Mon Balaj si Arben Xheladini, in timpul demonstratiei din 10 februarie, a fost cauzata de "utilizarea neadecvata a gloantelor de cauciuc de catre cel putin unul sau poate chiar doi jandarmi romani". Raportul a conchis insa ca exista insuficiente dovezi pe baza carora ar putea fi formulate acuzatii la adresa unui ofiter anume.

Un raport de etapa, publicat in aprilie, stabilise ca exista o baza substantiala pentru a conchide ca jandarmi apartinand contingentului roman din Kosovo sunt responsabili pentru impuscarea mortala a celor doi demonstranti. In pofida solicitarilor adresate de MINUK si Amnesty International, autoritatile romane au refuzat sa-i trimita inapoi in Kosovo pe ofiterii romani pentru a continua investigatia, afirma Amnesty intr-un comunicat.

Citeste si:

"Fortelor internationale de politie care iau parte la operatiuni internationale si sunt suspectate de incalcarea drepturilor omului nu ar trebui sa li se permita sa eludeze justitia ascunzandu-se in spatele granitelor nationale. Comunitatea internationala a fost mandatata de Consiliul de Securitate al ONU sa restabileasca domnia legii si a respectului fata de drepturile omului in Kosovo. ONU si statele care contribuie (la misiune - n.r.) trebuie sa se asigure ca toti cei responsabili pentru incalcarea drepturilor omului, pentru comportament necorespunzator sau criminal sunt adusi in fata justitiei", a declarat Sian Jones, cercetator Amnesty International in Kosovo.

Amnesty International mai cere secretarului general al ONU sa aprobe ridicarea imunitatii juridice in cazul tuturor membrilor personalului international din Kosovo asupra caruia planeaza suspiciuni in legatura cu implicarea in incidentul soldat cu doi morti si 80 de raniti.

Organizatia recomanda totodata ca ancheta penala a MINUK sa incerce sa stabileasca daca vreun ofiter de politie cu rang superior, inclusiv seful MINUK, poarta vreo responsabilitate pentru ca nu a reusit sa protejeze dreptul la viata al celor doi albanezi ucisi.

In conditiile in care misiunea ONU din Kosovo va fi inlocuita de una a UE, Amnesty cere Uniunii sa se asigure ca toate fortele din statele membre care vor fi desfasurate in Kosovo vor fi antrenate la standarde internationale in ceea ce priveste folosirea fortei si a regimului armelor.

In fine, Amnesty solicita UE sa stabileasca si sa implementeze mecanisme prin care membrii fortelor de ordine sa poata fi trasi la raspundere atunci cand sunt suspectati de nerespectarea standardelor internationale si sa instituie sisteme de despagubiri si reparatii in cazul victimelor, informeaza NewsIn.