Strategia nationala de politie politica

ZIUA a intrat in posesia unor documente incendiare care demonstreaza cum institutiile cheie ale statului au fost folosite, si probabil ca mai sunt, de un grup restrans de persoane sub paravanul luptei cu coruptia si criminalitatea. Puterea politica din perioada 1998 - 2000 a pus in mare secret bazele unei Unitati Nationale Interforte, care a dat nastere autotintitulatului Grup Operativ Central (GOC). Grupul a fost finantat in vederea asigurarii logistice chiar de catre Ministerul Finantelor.

In acest grup au fost inregimentate anumite persoane din principalele servicii secrete, Interne, precum si procurori cu vechime care se regasesc si azi in functii cheie, indiferent de ce regimuri politice s-au schimbat. GOC a fost abilitat ca, pentru a "preveni comportamentul deviant prin monitorizarea actiunii" al unor inalti functionari si magistrati, sa efectueze actiuni de filaj si interceptare audio-video. Sa-si creeze "legende" si sa faca "jocuri si combinatii operative". Numerosi oameni de afaceri si inalti functionari au devenit tinte ale acestor metode securiste de "prevenire". Sistemul de politie politica s-a perpetuat de la un regim la altul. Singura diferenta este ca, de ceva vreme, interceptarile audio-video obtinute fara mandat nu mai pot fi folosite ca proba in Justitie. In schimb, acestea constituie, la fel ca si inainte, o teribila arma de santaj in mana celor care controleaza aceste informatii.

Arsenale impresionante

A devenit o obisnuinta in perioada de tranzitie, odata cu apropierea de Europa civilizata, ca fiecare regim sa-si creeze structuri anticoruptie care mai de care mai pompoase, pentru a convinge lumea ca se doreste cu adevarat starpirea coruptiei si criminalitatii organizate. La ora actuala, Romania are cel mai impresionant arsenal de structuri anticoruptie din Europa. Rezultate lui sunt, din pacate, jalnice. Motivul: lupta cu acest flagel a fost si este simulata si aservita celor aflati vremelnic la putere. In traducere, asta inseamna ca parchetele si serviciile secrete sunt departe de a fi independente si in folosul cetateanului.

Dimpotriva, aceste structuri sunt subordonate pe cai aproape invizibile Presedintiei si unor grupuri politice, care aleg si desemneaza persoanele care conduc respectivele structuri. Daca pana in ajunul acceptarii Romaniei in familia UE, structurile de mai sus lucrau "la liber", ascultand si filand personalitati publice fara mandat, dupa care se faceau dosare penale in functie de ce se ordona "de sus", de circa un an de zile metodele au devenit mai subtile. In sensul ca, stiindu-se ca nu se mai pot folosi in procese inregistrari obtinute fara mandat, se continua monitorizarile pe fel de fel de mandate date pe numele unor persoane din apropierea personalitatilor vizate (rude, colegi de serviciu etc), pana ce "tinta" cade in cursa si i se poate deschide un dosar penal.

Aspectul cel mai grav in toate aceste activitati este ca nici un procuror sau agent secret nu a raspuns vreodata in fata legii pentru nenumaratele incalcari ale drepturilor omului, traduse prin interceptari si filaje ilegale, urmate de santaje cu informatiile culese.

"Vulpea", pionul central

Fara doar si poate unul dintre cei mai importanti pioni din cadrul Grupului Operativ Central a fost chestorul Virgil Ardelean, caruia i s-au incredintat cele mai grele misiuni si dotari logistice.

Virgil Ardelean a reusit performanta de a ramane in picioare din 1998 si pana dupa caderea ministrului Monica Macovei, ultima creatoare a unui grup operativ. Secretele care i-au cazut in mana au fost poate moneda de schimb pentru chestorul Virgil Ardelean pentru a fi mentinut in functia de sef al serviciului secret al Internelor. Iar "Vulpea", pe langa calitatile sale profesionale, a avut si un mare defect, i-au placut enorm jocurile si combinatiile informative, astfel incat s-a pretat la multe actiuni controversate si a creat o imagine supraevaluata serviciului de informatii al Internelor pe care l-a condus. Pe de alta parte, in momentul de fata nu se stie nimic despre soarta acestui grup, daca acesta mai exista sau a fost desfiintat. In cazul in care aceasta structura a fost cu adevarat desfiintata, ar fi interesant de vazut ce s-a intamplat cu arhiva si baza de date a Grupului Operativ Central.

Protocolul din 1998

Revenind la documentele intrate in posesia redactiei ZIUA, acestea demonstreaza cum s-a dat mana libera serviciilor secrete si anumitor varfuri din parchete sa faca interceptari la liber.

Astfel, in perioada 4-17 decembrie 1998, intre Ministerul Justitiei - condus de Valeriu Stoica, Ministerul Public - procuror general Mircea Criste) Ministerul de Interne - ministru Gavril Dejeu, Serviciul Roman de Informatii - director Costin Georgescu, Serviciul de Informatii Externe - director Catalin Harnagea si Ministerul Finantelor, s-a semnat un Protocol privind cooperarea in domeniul combaterii criminalitatii organizate si coruptiei. Protocolul prevedea constituirea unei "Unitati Nationale Interforte", pentru care "se va constitui si va functiona in mod permanent, la nivel national, Grupul Operativ Central de combatere a criminalitatii organizate si Coruptiei".

In GOC, condus de seful Sectiei anticoruptie, urmarire penala si criminalistica din Parchetul General, au fost cooptate urmatoarele structuri: SIPA (serviciul secret al Ministerului Justitiei), Directia Generala de Investigatii a Criminalitatii a MI - UM 0962, condusa de generalul Virgil Ardelean, zis "Vulpea", SRI, SIE, reprezentanti ai Ministerului Finantelor si Internelor. Atributiile principale ale GOC erau de culegere a informatiilor din diverse medii politico-financiare ori cu potential infractional ridicat si exploatarea lor la nivelul Parchetului General. Intreaga activitate a GOC a fost pusa sub spectrul prevederilor legale privind apararea secretului de stat si protectia surselor secrete de informatii. Toate bune si frumoase pana aici.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe