Calaul disidentului Ursu face puscarie la domiciliu

Fost Sef al Directiei de Cercetari Penale a Militiei, Stanica Tudor a executat doar un an si doua luni din cei 20 de ani, la cit a fost condamnat pentru implicarea in uciderea disidentului Gheorghe Ursu. El e liber din 2004 multumita unor adeverinte medicale eliberate de doctori care le-au facut acest tip de servicii si unor personaje precum Omar Hayssam, George Constantin Paunescu, Ovidiu Tender, generalul Victor Athanasie Stanculescu, generalul Mihai Chitac si Nicolae Cristea, fostul sef al Loteriei.

Potrivit unui expert consultat de Cotidianul, supravietuirea sa e o minune la diagnosticele care i s-au dat. Stanica Tudor s-a adaptat perfect la capitalism: a cumparat o bucata de munte la Brasov si i-a dat numele sau. Intr-o stare de perfecta luciditate, cu constiinta impacata, temutul militian a acceptat pentru prima oara sa acorde un interviu.

Condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru instigare la uciderea in arest a disidentului Gheorghe Ursu, fostul colonel de Militie Stanica Tudor a beneficiat imediat de injumatatirea pedepsei gratie unui decret ceausist. Din cei 10 ani cu care a ramas, fostul sef din Directia de Cercetari Penale a Militiei a ispasit doar 14 luni. Asta pentru ca in detentie s-ar fi pricopsit cu o sumedenie de boli grave, dupa cum sustin cohortele de medici care l-au consultat.

Gheorghe Ursu, nascut in 1926, a absolvit Facultatea de Constructii din Bucuresti si a lucrat la Institutul de Proiectari in Constructii. Dupa cutremurul din 1977, a protestat fata de ordinul lui Ceausescu de a cosmetiza cladirile afectate prin simpla umplere a fisurilor si zugravire, adresindu-se si postului de radio Europa Libera. Astfel a devenit suspect si a inceput sa fie urmarit de Securitate, fiind denuntat apoi ca tine un jurnal cu comentarii acide la adresa regimului. In urma unei perchezitii la domiciliu, i se ridica 61 de caiete cu insemnari zilnice si alte manuscrise, fiind anchetat in libertate. I se da neinceperea urmaririi penale pentru ceea ce scria in jurnale, ca sa nu fie considerat detinut politic, dar i se pune in circa o infractiune de drept comun.

Pe 21 septembrie 1985 este arestat sub pretextul de tainuire de valuta: in casa sa au fost gasiti 16 dolari. In arestul Militiei, din Calea Rahovei, este ucis in bataie, pe 17 noiembrie 1985, de un alt detinut, Marian Clita, la instigarea sefului arestului, Mihai Creanga, si a adjunctului de la Cercetari Penale, colonelul de militie Stanica Tudor. Dupa 1990, intr-o prima faza a procesului intentat de familia Ursu, a fost condamnat doar ucigasul Marian Clita. In 2000, dosarul este redeschis insa, iar in 2003 sint condamnati si Stanica Tudor, si Mihail Creanga, ca responsabili de moartea lui Ursu. Creanga isi ispaseste pedeapsa, Tudor e liber pe motive medicale. Fiul disidentului, Andrei Ursu, contesta in Justitie veridicitatea certificatelor medicale.

Tumora vezicala. Acesta a fost primul diagnostic care i s-a pus celui condamnat pentru implicare in moartea disidentului Gheorghe Ursu. Ca urmare, in august 2004, sustin documentele medicale din dosar, Tudor a fost operat endoscopic la Clinica de Urologie Fundeni. De la operatie pina la eliberare nu a mai fost decit un pas. Dupa patru luni, in decembrie 2004, Stanica Tudor parasea definitiv Penitenciarul Rahova. Salvarea sa din detentie s-a bazat pe o serie de certificate medicale, date in principal de medicii de la Institutul de Medicina Legala „Mina Minovici“, de cei de la Spitalul Clinic de Urgenta „Sfintul Ioan“ si de la Institutul Oncologic Fundeni.

Decizia initiala a instantei viza eliberarea pe patru luni pentru efectuarea unui tratament. Bolile lui Stanica Tudor au inceput insa sa se inmulteasca si, ca urmare, judecatorii ii aproba prelungirea starii de libertate de mai multe ori, cu perioade ce au variat de la trei luni la un an. In iulie 2005, de exemplu, lui Tudor i se descopera o alta tumora vezicala, cu metastaze hepatice. In luna septembrie 2005, pacientul este suspectat si de metastaze pulmonare. In 2006, medicii consemneaza ca, pe linga tumora la vezica, cu un infarct miocardic ca antecedent, pacientul are multiple complicatii: encefalopatie hipertensiva, cardiomiopatie ischemica, cardiopatie hipertensiva cu insuficienta congestiva a inimii, insuficienta ventriculara stinga, litiaza renala, cistita acuta, chist renal, hiperlipidemie mixta, hipergliceridemie esentiala.

Rodica Anghel, specialist reputat in oncologie, medic la Institutul Oncologic din Fundeni, a facut o evaluare a starii pacientului in 2006, asa cum reiese ea din documentele medicale, fara a sti despre cine este vorba. „Bilantul biologic este prost, cu complicatii cardiace si alte afectiuni cronice, cu multe comorbidi-tati, ceea ce face dificil un tratament cu citostatice. Speranta medie de viata in astfel de cazuri difera de stadiul cancerului. Daca este stadiul I sau II, speranta de viata este pina la cinci ani in 80% din cazuri, daca este stadiul III sau IV, pentru doar 10% din pacienti“, apreciaza dr. Rodica Anghel. In mod straniu, pe nici unul din documentele medicale din dosarul lui Tudor nu apare mentionat stadiul cancerului, desi metastazele pulmonare si hepatice indica stadiul III sau IV, la care spe-ranta de viata este foarte redusa.

La toate aceste probleme grave de sanatate, in mai 2006 in documentele medicale ale lui Stanica Tudor s-au adaugat altele, de natura psihiatrica. „Se constata scaderea elanului vital, ingustarea cimpului preocupatiilor, restringerea sferei intereselor. Idei prevalente de autoinvinovatire, culpabilitate. Idei de suicid, fantasme cu continut suicidal vizind modalitatea de sinucidere. Dispozitie depresiva. Se ia in consideratie si posibilitatea unui debut de boala Alzheimer“, nota medicul psihiatru Gabriela Costea, de la IML, potrivit unui raport de noua expertiza medico-legala, recomandind „excluderea mediului concentrationar, supraveghere si ingrijire in mediul familial“.

12 dintre medicii care i-au eliberat adeverinte medicale lui Stanica Tudor au fost dati in judecata de Andrei Ursu, fiul disidentului, acesta acuzindu-i de fals intelectual si abuz in serviciu, intrucit actele medicale pe care le-au semnat atesta „afectiuni care in realitate fie nu exista (cancerul), fie nu sint de natura sa conduca la imposibilitatea reala de executare a pedepsei“. Cercetarea penala este in curs la Parchetul General.

Citiva din medicii care l-au consultat incepind cu 2004 pe Tudor Stanica au fost implicati anterior in multe cazuri controversate. De la Institutul Oncologic Fundeni, medicul Laurentia Minea, care s-a ocupat de tratamentul cu citostatice al lui Stanica Tudor, l-a avut anterior ca pacient si pe Omar Hayssam. Pe baza certificatelor medicale de la Fundeni, Omar Hayssam a fost eliberat din inchisoare, dupa care a fugit din tara.

Dan Georgescu, seful Clinicii Medicale de la Spitalul Clinic de Urgenta „Sfintul Ioan“, este cunoscut pentru diagnosticele pe care le-a dat unor persoane foarte cunoscute implicate in procese penale, pe baza carora acestia au obtinut indulgenta instantelor.

Printre pacientii sai s-au numarat fostul sef al Loteriei Nicolae Cristea, George Constantin Paunescu, Ovidiu Tender, generalul Victor Athanasie Stanculescu, generalul Mihai Chitac si fostul primar de sector Marin Lutu. „La noi vine cind si cind pentru problemele de hipertensiune, cardiopatie si hernie transhiatala, sta citeva zile pentru tratament si pleaca“, spune dr. Georgescu, apreciind ca pacientul sau prezinta un „coeficient mare de risc“ in ce priveste un accident vascular cerebral sau coronarian acut. „Eu zic ca nu arata deloc bine fata de cum arata inainte“, spune dr. Dan Georgescu, care-l cunoaste pe Stanica Tudor dinainte de 1989, pe cind acesta era sef la Directia de Cercetari Penale a Militiei. „Il stiam ca era la noi in sector, la Rahova adica“, puncteaza Dan Georgescu, indignat ca Andrei Ursu i-a dat in judecata pe medici la Parchet, cind evaluarea veridicitatii unui diagnostic nu o poate dispune decit Colegiul Medicilor. „Sa demonstreze ca nu este bolnav“, conchide el.

Un alt medic a carui parafa si-a adus contributia la eliberarea lui Stanica Tudor este Valentin Iftenie, de la Institutul de Medicina Legala. Acesta e presedintele Comisiei de noua expertiza pentru intreruperea executarii pedepsei, care a transmis instantei de citeva ori ca Stanica Tudor este „in imposibilitatea executarii pedepsei privative de libertate“. „Daca domnul Ursu contesta diagnosticele, implicit contesta diplomele medicilor care le-au dat. Din diagnosticele stabilitate de medici de diferite specialitati, din mai multe spitale, reiese insa ca, din punct de vedere exclusiv medical, domnul Stanica Tudor nu poate sta in penitenciar“, spune legistul Valentin Iftenie.

Iftenie este si cel care a incercat sa schimbe abordarea medico-legala a mortii lui Ursu, ca urmare a uneia din cererile de revizuire a cauzei depuse de Stanica Tudor. Instanta a cerut o reconfirmare a certificatului medico-legal, insa Iftenie a facut o reevaluare a cauzelor mortii. „Raportul facut de doctorul Iftenie a vrut sa arate ca moartea lui Gheorghe Ursu nu a fost una violenta, ca sa-i lase o poarta deschisa lui Tudor pentru a scapa de condamnare“, spune Andrei Ursu. Ipoteza socanta formulata de Iftenie a fost respinsa insa de Comisia Superioara a IML. „Nu am zis ca moartea lui Ursu nu a fost violenta, ci ca nu s-a intervenit competent din punct de vedere medical“, declara Valentin Iftenie, dezamagit de decizia Comisiei Superioare.

In noiembrie, fostului militian Stanica Tudor ii expira „biletul de voie“. El trebuie sa demonstreze din nou instantei ca este foarte bolnav. Si ca nu se poate intoarce la puscarie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe