Bogdan Olteanu, aflat in vizita la Rosia Montana, a cerut desecretizarea contractelor incheiate intre statul roman si compania Gold Corporation pentru exploatarea zacamintelor de aur si argint. Mai mult decat atat, Olteanu crede ca statul ar putea sa plateasca despagubiri, in cazul in care proiectul Gold Corporation nu se va finaliza. Controversat inca de la inceput si agreat de Radu Berceanu si Traian Basescu, proiectul Rosia Montana pune acum Romania intr-o situatie extrem de delicata. Dupa ce societatea civila si organizatiile internationale pentru protectia mediului au tras semnale de alarma ani la rand, in privinta efectelor folosirii cianurilor, guvernele au lasat lucrurile sa curga.

Un alt lucru nefiresc, asupra caruia au atras atentia mai multi politicieni, este caracterul secret al contractului dintre stat si firma Gold Corporation. Senatorul Peter Ekstein sustine ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata.

"O comisie din cadrul Parlamentului va investiga contractele incheiate de stat cu Gold Corporation pentru dezvoltarea proiectului. Este de preferat ca, in cazul in care acest proiect nu va fi derulat, sa se plateasca despagubiri, in loc sa fie distrus mediul", a afirmat Bogdan Olteanu, care a facut o vizita la Rosia Montana, cu ocazia inaugurarii unui Centru zonal de informare. Olteanu a cerut si desecretizarea acestor contracte. "Le vom face publice. Din pacate, foarte multe dintre ele nu sunt publice in acest moment (...) Nu stiu care sunt conditiile in care au fost acordate licentele, pentru ca ele sunt acordate cu opt-noua ani in urma. Nu stiu care sunt relatiile contractuale dintre Gold Corporation si autoritatile publice romanesti. Am cerut Comisiei de administratie si protectie a mediului din Camera Deputatilor sa lanseze o investigatie pe aceasta tema. Vom avea, probabil in toamna, toate informatiile", a mai completat Olteanu.

Ministrul Mediului "nu vede" despagubiri

Attila Korodi, ministrul Mediului: "Daca ar fi sa luam in considerare un lucru de genul acesta (n.r. - despagubiri pentru intreruperea unui proiect), atunci sute de companii ar cere despagubiri la fiecare modificare de lege. Am plati o gramada de bani. Nu cred ca Romania va plati despagubiri. Daca procedura de autorizare nu se incheie pana cand noua prevedere intra in vigoare, atunci interdictia de utilizare a cianurilor se aplica si in cazul Rosia Montana. Asa este procedura si in UE", a completat ministrul Mediului.

Epopeea Rosia Montana

Citeste si:

Proiectul minier din Apuseni a determinat vii reactii inca de la anuntarea lui. Evolutia lui a fost marcata de schimbarea conducerii companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dar si de adoptarea unei legislatii specifice minelor ce utilizeaza cianuri in exploatare.

Niciodata statul roman nu a interzis, explicit, utilizarea de cianuri in extragerea aurului si argintului. Accidentul ecologic de la Baia Mare, din anul 2000, a determinat Uniunea Europeana sa elaboreze o legislatie care sa permita un control cat mai strict asupra exploatatiilor ce utilizeaza astfel de procedee. Atunci, peste 100.000 mc de ape cu cianuri au ajuns in Dunare din cauza fisurarii unui iaz de decantare de la o mina aurifera de la Baia Mare, exploatarea fiind realizata de o companie australiana care, imediat dupa accident, si-a declarat falimentul.

In perioada 2000-2004, proiectul a stagnat, premierul de atunci, Adrian Nastase, declarandu-se impotriva initiativei, dar nu a facut nimic legal pentru oprirea proiectului si, implicit, stoparea costurilor determinate de continuarea demersurilor de autorizare. In teritoriu, institutiile statului au continuat sa raspunda solicitatilor RMGC, emitandu-se chiar si un plan urbanistic zonal, in baza caruia sa se poata face exploatatia. Mai mult, localinicii au inceput sa-si vanda casele, fapt ce a determinat cresterea spectaculoasa a preturilor apartamentelor in toata zona, de la Cluj la Timisoara. Ca revers al medaliei, se activeaza organizatiile neguvernamentale ce militeaza impotriva proiectului, iar Academia Romana devine cel mai credibil adversar al proiectului.

Odata cu schimbarea regimului si venirea la putere a sustinatorilor exploatarii aurifere, dar si cu implementarea legislatiei comunitare, actiunile de autorizare ale proiectului s-au intensificat. De altfel, cea mai importanta s-a dovenit a fi autorizarea din punct de vedere al mediului. RMGC a sustinut ca a respectat legislatia comunitara in domeniu, la elaborarea documentatiei de avizare tinand seama de actele normative ale UE care inca nu fusesera adoptate de Romania, dar care, oricum, de la 1 ianuarie 2007 deveneau obligatorii. Ca sa nu li se poata reprosa ceva, autoritatile romane au apelat inclusiv la comisii de experti ai UE care sa verifice si sa contribuie la elaborarea ghidurilor necesare in procesul de autorizare. Potrivit legislatiei, RMGC a urmat toti pasii pentru obtinerea autorizatiei de mediu.

Din punct de vedere al autorizarii de mediu, mingea se afla la Ministerul Mediului, unde, o comisie interministeriala analizeaza studiul de impact depus de RMGC, care sta la baza emiterii autorizatiei de mediu.