Ovidiu Ohanesian a venit la termenul de ieri insotit de avocat si a cerut instantei ca, la urmatorul termen, sa fie audiat Mihai Stefan Stuparu, ambasadorul Romaniei in Irak, un general SIE, Adrian Isac si prim adjunctul directorului SRI, Forian Coldea.

"Vreau ca aceste persoane sa spuna cine a cerut ca Munaf sa fie predat autoratatilor americane dupa ce am fost eliberati", a declarat Ohanesian la iesirea din sala de judecata. Curtea de Apel Bucuresti a ramas ieri in pronuntare pe aceasta solicitare a jurnalistului. Ieri aparatorii lui Munaf nu s-au prezentat astfel ca instanta a fixat un nou termen pentru data de 5 iulie. Omar Hayssam si Mohammad Munaf (in lipsa) au fost trimisi in judecata, in 17 octombrie 2005, pentru acte de terorism prevazute in Legea 535/2004. Potrivit procurorilor, cei doi au aranjat cu o grupare terorista din Bagdad rapirea jurnalistilor romani Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Eduard Ovidiu Ohanesian.

In martie 2005, cei trei jurnalisti au plecat in Bagdad pentru a realiza o serie de reportaje despre noua administratie irakiana. Deplasarea a fost finantata de controversatul om de afaceri sirian Omar Hayssam si de prietenul acestuia, irakianul Mohammad Munaf. Criza ostaticilor din Irak a luat sfarsit pe 22 mai 2005, cand cei trei jurnalisti au ajuns in tara. Judecat de un tribunal irakian si condamnat la moarte, pe 12 octombrie 2006, Munaf urmeaza sa fie executat prin spanzurare imediat ce armata americana il va preda autoritatilor irakiene. Pe 20 iunie 2007, Munaf a facut apel la Curtea Suprema americana incercand sa evite aplicarea pedepsei de condamnare la moarte.

Apreciind ca nu a avut parte de un proces echitabil, la care orice cetatean al SUA detinut de armata tarii sale are dreptul, Munaf a facut apel la justitia americana, invocand faptul ca are cetatenie americana. In aprilie a.c., Curtea de Apel federala din Washington a considerat ca nu are autoritate asupra lui Munaf, dat fiind faptul ca el este detinut de o forta internationala si condamnat de un stat suveran, respectiv Irakul. Dar, in decizia lor, cei trei judecatori ai apelului au subliniat lipsa de claritate a jurisprudentei Curtii Supreme asupra acestui subiect, stabilita in timpul recursurilor inaintate de prizonierii japonezi sau germani condamnati de tribunale internationale dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.