Continuam publicarea senzationalului interviu pe care generalul (r.) Aurel Rogojan, fostul sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, seful Departamentului Securitatii Statului, l-a acordat Ziarului Ziua. Generalul Rogojan dezvaluie unele momente cheie petrecute in timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Potrivit acestuia, Securitatea stia ca Ceausescu urma sa fie inlaturat de la putere. El afirma ca anumite evenimente din decembrie 1989 s-au facut sub stricta indrumare a unor puteri straine. Printre acestea, rolul cel mai important l-a jucat fosta URSS. Din punctul de vedere al celui care a lucrat in fostul DSS, dar si in noul SRI, indiferent de miscarile care au loc pe scena politica, serviciile secrete isi vad de treaba. Depinde numai cum si in beneficiul cui folosesc informatiile. Generalul Rogojan spune ca multe evenimente nefericite petrecute dupa 1989 s-au declansat din cauza celor care in decembrie 1989 nu reusisera sa vina si ei la putere. In episodul urmator, Rogojan se va referi la agentii de influenta ai serviciilor de informatii romanesti si straine care actioneaza in Romania.

Teama de revolutie a generat diversiunea teroristilor

Puteti comenta pe scurt momentul decembrie 1989 din punctul de vedere al ofiterului de informatii care se aflase la cabinetul generalului Iulian Vlad. A fost o revolutie in adevaratul sens al cuvantului sau...? Cum ati perceput dumneavoastra perioada respectiva?

Evenimentele din decembrie 1989 erau mai demult... anuntate. Traiam foarte intens o "cronica a evenimentelor anticipate". In 1989 se intrase in linie dreapta. Intr-o cadere libera, pe care sistemul nu o mai putea controla. Era evident ca ceea a durat un deceniu in Polonia, un an in Ungaria, o luna in Republica Democrata Germania, o saptamana in Cehosovacia si Bulgaria, in Romania s-ar putea intampla instantaneu. Erau cunoscute si coroborate evolutiile politice cu invatamintele si concluziile evenimentelor care au determinat schimbarile anterioare de directie in istorie.

In 1976 a fost desecretizata si pusa in circuitul public, la Biblioteca Congresului SUA, una dintre strategiile globale de lupta impotriva comunismului, elaborata in anii '50, dar ale carei consecinte puteau fi lesne recunoscute in anii '80, atat in intreaga dinamica si configuratie a mediului international, cat si in evolutiile interne, inteligent determinate si atent controlate, din tarile "puncte nevralgice" ale sistemului mondial socialist. O singura necunoscuta mai era: "Cand si cum?"

Miscarile care au actionat la vedere, asumandu-si transformarile din celelalte tari foste socialiste isi trimiteau, tot mai frecvent si cu misiuni explicite, emisarii si in Romania, pentru pregatirea a ceea ce urma. Daca a fost sau nu o revolutie, s-au exprimat, cred, toate punctele de vedere posibile. In mod cert, a fost o victorie a strategiei globale de lupta impotriva comunismului. A existat si o teama de revolutie, care a generat diversiunea teroristilor. Si acest lucru s-a spus. Toate adevarurile importante au fost rostite. Nu le lipseste decat mantia oficiala a formalizarii lor. Istoria o va face, intr-un final. Dar istoria nu se scrie atata timp cat protagonistii evenimentelor nu trec si ei in istorie... Pana atunci, insa, in fata crucilor concetatenilor care si-au pierdut viata in "valtoarea" evenimentelor, nu putem sa nu ne intrebam: "De ce?"

Puteti fi mai explicit in privinta tarilor din care proveneau cei care au pregatit momentul caderii lui Ceausescu?

Citeste si:

Ca sa fiu mai explicit: presiunea externa incisiva, deci si mai putin acoperita, venea din "tarile surori" din vest si nord-vestul Romaniei, dar si... din Iugoslavia. "Capsa de initiere" a exploziilor planificate, aproape concomitent, in Iasi, Cluj, Timisoara si Bucuresti, avea capatul fitilului in Est. Maiestria serviciilor speciale scenariste si regizoare a evenimentelor anuntate a fost impecabila. Multa vreme, disidenti si opozanti (n.n.-categorii esential diferite) considerati ca fiind manipulati din vest, am avut surpriza sa se constate ca erau tot de "sorginte estica" si livrati vestului, in ipostaza unor cartite pe termen lung. Ei faceau, in Romania, treaba estului cu banii vestului.

Lupta pentru putere

Lupta pentru putere a fost surda si dura, iar unora "le-a scapat printre degete", trebuind sa se multumeasca cu pozitii secunde, din care au continuat sa comploteze ulterior, in speranta ca se vor impune in prim plan sau isi vor impinge acolo marionetele. Altfel, Romania nu se confrunta cu repetatele episoade de violenta politica, care au subminat puterea de stat si au mentinut instabilitatea, punand sub semnul intrebarii optiunile pentru democratie. Intre cei care s-au impus in cadrul puterii provizorii au existat si ideologi ai violentei politice. Ei nu se sfiau sa afirme ca o societate nu poate fi trezita din inertia vechiului sistem si pusa pe o directie de evolutie normala, daca nu este electrocutata cu socurile violentei politice. Lumpenproletariatul, spuneau acei ideologi, este ideal ca masa de soc, dar "nu trebuie lasat sa se catere in tronurile puterii". Pot sa afirm ca am trait la intensitate maxima evenimentele anilor '80, cele din decembrie 1989, martie si iunie 1990, septembrie 1991, dar si altele, si am trecut dintr-un mileniu in altul, nu doar ca spectator al istoriei.

Arestarea lui Iulian Vlad anuntata inainte de a se produce

Pana la infiintarea SRI, ce ati facut?

Ceea ce am facut si inainte. Activitate de secretariat-juridica, relatii si protocol. Sistemul informativ national de securitate nu poate fi oprit. El functioneaza, chiar daca structurile sale institutionale sunt formal si temporar abolite. Informatiile sunt imateriale, ele nu se supun evenimentelor si revolutiilor, ci, dimpotriva, le determina si controleaza evolutiile. Un sistem informativ de securitate este sistemul imunitar al comunitatii nationale. El nu poate fi nici cenzurat, nici arestat.

In ziua in care s-a publicat decretul de desfiintare a Departamentului Securitatii Statului, noul Serviciu de Informatii, preluat sub umbrela Ministerului Apararii Nationale (nu era pentru intaia oara in istoria Romaniei!), trimitea conducerii provizorii buletinele de informatii nr. 2 si 3.