O noua amanare in cazul clanului Camataru. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au stabilit ziua de 5 iunie ca nou termen pentru judecarea recursului formulat de procurorii DIICOT impotriva solutiei date de Curtea de Apel Bucuresti, prin care unora dintre membrii gruparii infractionale le-au fost injumatatite pedepsele, iar in ceea ce-l priveste pe Nutu Camataru, acesta urma sa fie pus in libertate.

Este pentru a doua oara cand judecatorii instantei supreme se vad nevoiti sa amane judecarea acestui dosar, dupa ce, la termenul precedent, avocatii mai multor inculpati nu s-au prezentat la instanta. Surse judiciare au precizat ca, de fapt, aceste amanari succesive sunt puse la cale de aparatorii clanului infractional si au ca scop tergiversarea procesului pana cand Nutu Camataru va comparea in fata Comisiei de liberare conditionata. Potrivit acelorasi surse, acest lucru se va intampla la inceputul lunii viitoare, chiar inainte ca Inalta Curte de Casatsie si Justitie sa judece recursul DIICOT.

Absenta avocatilor, tertipuri vechi

Citeste si:

Practic, nici ieri unii dintre avocati nu s-au prezentat la instanta, motivand absenta fie prin "cauze obiective", fie prin faptul ca nu au avut timp sa ia act de motivele de recurs ale Parchetului. Reamintim, Instanta Curtii de Apel Bucuresti a decis, la 7 februarie a.c., reducerea peedepsei in ceea ce-l priveste pe liderul Clanului Camataru, Ion Balint, zis "Nutu Camataru", de la noua la doi ani de inchisoare. Instanta a stabilit chiar ca Nutu a executat deja cei doi ani, motiv pentru care a dispus punerea de indata a acestuia in libertate. Aceasta nu este insa singura decizie atacata cu recurs a Curtii de Apel Bucuresti. Instanta a mai decis reducerea cu doi ani a pedepsei fratelui lui Nutu, Sile Camataru, si a mamei acestora.

Condamnari, dar si pedepse reduse

In iulie 2005, Tribunalul Municipiului Bucuresti i-a condamnat pe membrii clanului Camataru la pedepse totalizand 189 ani de inchisoare pentru talharie, santaj, sechestrare de persoane, camatarie, cereri de taxe de protectie, trafic de persoane si proxenetism. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti, care au stabilit, in februarie, micsorarea pedepselor unora dintre interlopi, au mai invocat "ilegalitatea" Legii 51/1991 privind Siguranta Nationala, act normativ in baza caruia anchetatorii au efectuat mai multe inregistrari ale convorbirilor telefonice ale membrilor gruparii infractionale, precum si inregistrari in cadru ambiental. Toate aceste inregistrari au devenit probe in dosar, probe in baza carora Tribunalul Bucuresti i-a condamnat pe infractori.