Toxiinfectie

Reporter: Ce mai faceti?

Miron Cozma: Incerc sa supra­vie­tuiesc.

Rep.: Dumneavoastra? Un om puter­nic?

M.C.: Adevarul e ca orice om puternic are anumite defecte. Ma refer la sanatate aici. Datorita faptului ca am lucrat douazeci de ani in subteran, datorita faptului ca sint de unspe ani prin puscarii, organismul a inceput sa ce­deze. De curind, o toxiinfectie alimentara cu diaree, febra, etici, etici, dar nu vreau sa dau satisfactie dusmanilor ca sint terminat. Sint mai puternic decit oricind.

Rep.: Mai sinteti puternic.

M.C.: Repet inca o data, nu vreau sa dau satisfactie dusmanilor…

Voi nu m-ati crezut niciodata

Rep.: Care va sint dusmanii?

M.C.: Eu am trait o mare drama. Voi nu m-ati crezut niciodata.

Rep.: Niciodata. Cum sa va credem? Am vazut efectele produse de Cozma.

M.C.: Asta-i mentalitatea dumnea­voastra. Analizati efectele, nu cauzele. Sa stiti ca pe poporul asta nu-l omoara Miron de foame, nu, ci efectele activi­tatii politicienilor. Repet inca o data, daca as fi fost omul lui Iliescu, de ce mi-a scos Iliescu dosar in 1991? De ce?

Rep.: Faptele v-au condamnat.

M.C.: Care fapte? Care fapte? Efec­tele actiunilor lor, ale lui Iliescu si alor lui. El a dat comanda politica ca sa ma infunde. Militia lui Iliescu. Militia lui Constantinescu.

Rep.: V-au condamnat faptele!

M.C.: Domnule, va luati singur interviu? Poftiti reportofonul si spuneti ce vreti! De asta nu pricepeti nimic. Unii din presa sint inteligenti. Unii… transmiteti-i lui Stelian Tanase ca eu nu am vrut sa-l omor niciodata. Repet inca o data, niciodata! El mi-a folosit numele, ca Iliescu, ca altii.

Am vrut sa ma judec cu el, dar Miron Cozma e cre­dincios, e ctitor de catedrale si nu a a­menintat pe nimeni. Repet, de ce nu spu­neti adevarul? Spun ziaristii ca eu nu am vorbit pina acum despre evenimente. Cui sa vorbesc? Cui? Lui Iliescu? Ce a facut Iliescu? Eu am facut puscarie pentru Iliescu. De ce? De ce sa fac pentru el? Dom’le, Miron Cozma a fost rocker din ’70, de pe vremea cind altii nici nu existau. Afisul din toata Valea Jiului era asa: "DISCOTECA CU MIRON COZ­MA".

Rock

Rep.: Erati securistul infiltrat in mina.

M.C.: Asa arata, dom’le, un securist, ca mine? Eu am muncit in mina, dom’le, de la muncitor necalificat pina la inginer. Asa arata miinile unui securist?

Rep.: Erati mina in mina cu Iliescu. Securist cu un comunist!

M.C.: Ati cazut prada manipularilor comunistului nenorocit Iliescu! Nu am fost securist! Nu am fost nici macar membru de partid. Eu am inventat discoteca in zona momirlanilor, acolo unde nici nu se auzise de asa ceva! Eu am lucrat la mina. In 1977, aveam sapte ani de discoteca. In august 1977, eram repartizat in mina. Eu am fost in spatele revoltei din 1977, insa eu, venind dintr-o familie serioasa din Bihor, oameni care s-au luat fiindca erau cei mai buni dan­satori din locul acela, oameni care nici nu stiau sa scrie, Dumnezeu sa-i ierte, eh, in familia aceea, mie mi-a placut cartea.

Rep.: Si ce modele aveati atunci?

M.C.: Nici un model. Eram adeptul lui Baudelaire, "La muzic avant tu soz, la muzic avant tu jur".

Rep.: Erati cu Beatles?

M.C.: Dom’le, eram rocker, muzica mea era alta, Uriah Heep, Rolling Stones, Deep Purple. Aveam plete pe atunci…

Rep.: Si acum aveti, dar s-au cirlion­tat!

M.C.: Asa e la batrinete!

Rep.: Ce va placea?

M.C.: Spiritul. Rockerii adevarati ci­tesc spiritul libertin. Din acest spirit, au aparut, dom’le, evenimentele din 1977 din Valea Jiului. A doua mare revolta anticomunista. Noi l-am arestat pe prim-ministrul Verdet, l-am sechestrat pe presedintele Ceausescu. Eu aveam bodyguarzi pe vremea aia in Valea Jiului, fiindca erau lupte la discoteca, intre orase, intre Lupeni si Uricani. Mi-am luat toti smecherii de peste tot si mi i-am facut bodyguarzi. Nimeni nu misca in fata mea, nimeni. Era afis mare in Valea Jiului: "DISCOTECA CU MIRON COZ­MA!". Tinerii erau cu mine. Doi din ba­ietii mei l-au dus pe Verdet sa vorbeasca cu Ceausescu la Neptun. Si am fost vazut in preajma si m-au luat si pe mine. Cite nopti am luat si eu buseli in biroul Securitatii nimeni nu scrie. Dar nu puteau sa-mi faca nimic, ca erau tinerii care ma stiau, toti, romåni si straini, ca adusese toti negrii Ceau­sescu sa faca facultate in Valea Jiului. Deci nu puteau sa-mi faca nimic.

Rep.: Ati turnat?

M.C.: Nu, dom’le, nu. Eu am stat mai mult in lume, intre mineri. Eu am stat linga Ceausescu, cind a venit. Puteam sa-l omor, dom’le, puteam… nu scrieti asta despre Cozma, nu? Dom’le, un om al meu, Laleaua Neagra, s-a luat cu Cea­usescu de piept. Mai mult, eu le-am spus minerilor sa-l aplaude. Au zis toti ca a innebunit Cozma, cum, noi, care-l injuram? Da, sa aplaudam altfel, sa ba­tem in piept cu palmele. Si peste toata Valea Jiului a iesit un praf ingrozitor din uniformele minerilor si asa, fiind praful ala, securistii nu au vazut si noi l-am sechestrat pe Ceausescu. A avut curaj, mai mult curaj decit Radu Vasile sau Constantinescu… nu era cu securisti, cu nimic. Camarasescu era securist, securistul lor.

13-15 iunie. Basescu a dat trenuri minerilor

Rep.: 13-15 iunie?

Citeste si:

M.C.: Dom’le, eram in data de 13 la meci, cu prieteni de-ai mei, era campionatul de fotbal, da? Si stateam la televizor si s-a intrerupt transmisia si am dat telefon la mina. "Ce se intimpla?", am intrebat. Eu dadusem telefon ca asa dadeam mereu sa vad ce se intimpla si mi s-a spus ca doi colonei de la Bucu­resti au ordonat imbarcarea minerilor in trenuri. Apropo, stiti cine a fost mi­nis­trul Transporturilor atunci? Basescu. Presedinte, Iliescu. Prim-ministru, Ro­man. Ei trei. Deci auzind ca se imbarca mineri pe tren, am urlat ca de ce nu am fost cautat si am venit repede la mina si prin megafoane am oprit imbarcarea minerilor. Datorita mie au venit doar doua trenuri. Eu i-am oprit. Dar asta nu scrie presa, se face ca nu stie nimeni.

Rep.: Ati fost in fruntea minerilor. Cu ce scop?

M.C.: Dom’le, ma repet inca o data, am fost luat cu japca, m-au luat de val cu trenul si urcat in tren. Intelegeti?

Rep.: Cu ce scop?

M.C.: Ar trebui sa-i intrebati pe ei. Nu stiti adevarul. Se dau mereu ima­gini cu data de 13. Dar minerii au venit pe 14. Cine sint minerii aceia imbracati asa frumos care au batut intelectualii?

Rep.: Minerii din Valea Jiului.

M.C.: Noi am venit pe 14. Minerii mei au facut curat in Piata, au golit piata de masini incendiate, au plantat flori. Apoi, au fost dusi la Polivalenta si la Romexpo, unde au mincat si s-au uitat la meciul de Campionat Mondial. La Romexpo a venit Iliescu, comunistul, si le-a multumit. Apoi, acasa.

1999

Rep.: 1999?

M.C.: Dom’le, eu nu am incalcat in nici un fel Constitutia atunci. Se spune in lege ca sediul Ligii sa fie in Bucu­resti? Se zice? Este locul de rezolvare a conflictelor in Bucuresti? Este. Nimeni nu venise in Valea Jiului sa discute cu noi. Oamenii erau satui de promisiuni, nu se daduse nici prima de Craciun, se trezisera disponibilizati. Ce era sa fac? Am venit la sediu in Bucuresti.

Rep.: Pe jos?

M.C.: Scrie in Constitutie despre li­bertatea intrunirii? Scrie despre libertatea de miscare a oamenilor? Scrie. Nu am incalcat nici un articol din Constitutie. Nici unul.

Rep.: Ati venit la sediul Ligii pe jos.

M.C.: Da. Asta am facut, iar comunistul Constantinescu si cu Radu Vasile s-au inspaimintat ca vin sa dau lovitura de stat. Nu vreti sa stiti adevarul. Eram un nebun sa fac atitia ani de puscarie? Nu puteam fi un pupincurist ca astia? Sa-l pup in fund pe Iliescu eram orice in tara asta. Orice. Daca eu acceptam sa fiu ministrul Transporturilor, ca mi s-a propus, mai era Mitrea ceva? Nu! Mi­trea, Ciorbea au tradat sindicatul. Eu nu mi-am tradat minerii. E impotriva principiilor mele sa colaborez cu sistemul comunisto-securist. L-am urit pe Iliescu si pe ai lui! Si am avut curaj sa lupt pe vremea lui Ceausescu!

Curaj

Rep.: E curaj ca nu ati fost in frunte in ’77?

M.C.: Fiind in umbra nu e chestie de curaj, dar tot in umbra tot ajung lucrurile la urechile Securitatii, dar noroc ca eu tineam discoteca. Le-am zis: "Ba­gati-ma in puscarie, hai, ca veti avea greva tineretului!". Am avut mai mult noroc pe vremea lui Ceausescu, decit acum, ca uite, sint in puscarie.

Rep.: Bun, dar ati fost in fruntea mi­nerilor.

M.C.: Nu-i adevarat! Vedeti cit de fraieri sinteti? V-a dus Iliescu cu za­ha­relul. Si eu as putea spune ca am fost cu dumneavoastra la femei. Am fost?

Rep.: As fi vrut eu!

M.C.: Stiu… dar de ce nu? Nu ara­tati asa rau ca sa nu mergem impreuna la femei… Repet inca o data. Fac unspe ani de puscarie in dosarul facut de Iliescu, condamnat de Constantinescu!

Rep.: "Multumesc minerilor!", spu­nea Iliescu. Va multumea si dumnea­voastra?

M.C.: Sigur! Dar nu toti minerii gin­deau la fel. Stiti care a fost nesansa mea? Daca nu eram un tip bun, nu ma acceptau minerii cu atitudinea mea. Ei, minerii, acceptau atitudinea mea nonconformista, ei stiau ca sint impotriva a tot ceea ce era politic, m-ati inteles? Eu am spus: sint lider de sindicat, nimic altceva. Ce sa fac daca politicienii nu au inteles? Nu vedeti cum face tata Becali acum, imprastie niste bani din aia ai lui si gata, e popular, mai face o casa, nu stiu ce mentalitate o fi aia sa faci biserici cu bani furati… eu am facut catedrale si nu stie nimeni si nici nu m-am laudat.

Rep.: Erati Becali-ul timpului. Pu­teati fi orice: ministru de Interne, prim-ministru, presedinte.

M.C.: In ’91, ministru de Interne. Dar de ce nu am fost? Nu am vrut sa fiu ceea ce au fost altii. Eu am fost un exponent al celor multi si nu am mers pe ideea de a acapara functii mari. Nu, desi ajunsesem sa am 75% din terito­riul sindical al Romåniei. Cine m-ar fi oprit? Aveam aviatia utilitara, metroul, transporturile. Ce, trebuia eu sa ajung in Bucuresti daca chiar voiam o revolta? Pai, scoteam soferii, metrourile, cefe­reul. Ce, trebuia sa vin? Iarasi va intreb: "Ma vedeti pe mine un idiot?".

Rep.: Poate.

M.C.: Nu cred. Un smecher? Seful smecherilor din puscarie? Eram nebun sa-mi scot oamenii in februarie, cind se spune in Vale ca a venit iarna intr-o joi? Uitati-va la declaratiile lui Basescu si Ciorbea de atunci si vedeti ca ei nu aveau bani pentru tara si aveau nevoie de revolta asta ca sa ceara bani de la Banca Mondiala. Dumneata ce ai fi facut in decembrie, cind ai fi plecat in concediu neplatit, iar la intoarcere nu mai ai loc de munca? Ce faceati? Diversiunile lor faceau ca oamenii sa iasa in strada. Cine a manevrat? Berceanu, cu papagalul ala al lui de gradinita.

Rep.: Erati in frunte.

M.C.: Da. Ce sa fac? Veneam cu minerii la sediul Ligii. Ma obliga legea conflictelor de munca. Spre a discuta cu guvernantii.

Rep.: Mai aveti putin din puscarie. Iesiti. Ce veti face?

M.C.: Am de lucru la capitolul credi­bilitate.

Rep.: Veti candida la presedintie?

M.C.: Da. De data asta nu ma voi da deoparte. Dar nu voi fi ca toti pupincuristii astia de acum. Nu. Voi aduce la putere tinerii.