Co-semnatar al articolului, ala­turi de Nicolae Bogdan Buzaianu, este Norel Neagu, asistent universitar la Aca­de­mia de Politie. Functionar al Ministerului de Interne, adica. Pe scurt, ce vor Buzaianu si Neagu e asa: daca spaguitorul denunta spaga, atunci spaga sa i se dea inapoi, nu sa se confiste, ca in pre­zent. Ceea ce ne face sa ne intrebam doua lucruri: 1) pe cine vrea cel mai destept ba­iat din Romania sa dea in git? si 2) cit de mare e spaga pe care a dat-o daca, la catralioanele lui de parai, o vrea inapoi?

Legea lui Buzaianu: te dau in git, dar iti iau si spaga inapoi

Produsul intelectual al lui Buzaianu se numeste "Consideratii referitoare la confiscarea speciala in cazul infractiunilor de coruptie".

Evident, cind e vorba de confiscari si de coruptie, nu poti sa faci simple "consideratii". Era, insa, abia 2004, deci nici o ancheta nu-l viza pe Buzaianu Energy Holding. Era, va sa zica, un timp propice reflectarii, consideratiilor si pri­virilor contemplative asupra realitatilor de business penal. Asa, pentru viitor, ca nu se stie niciodata. Sub titlul de mai sus s-au scris cinci pagini de specialitate juridica in Dreptul (mai precis in numarul 9/2004). Articolul incepe cu dileme grave: "In doctrina si practica judiciara anterioara adoptarii Legii nr. 161/2003 s-au regasit puncte de vedere diferite la restituirea bunurilor persoanei care le-a dat, in cazul in care aceasta denunta fapta mai inainte de sesizarea organului de urma­rire penala".

Finalul articolului, insa, e lu­minos ca un NUP: "Propunem introduce­rea in textul art. 256 C. pen. a unei dispo­zitii referitoare la restituirea banilor sau valorilor persoanei care le-a dat, in ipo­teza in care aceasta denunta fapta auto­ritatii mai inainte ca organul de urmarire sa fie sesizat pentru aceasta infractiune".

Argumentul pro: "ar fi nedrept" sa nu recuperezi spaga

De argumentatia de specialitate juridica a propunerii de modificare legislativa s-a ocupat asistentul universitar No­rel Neagu. Iata ce frumos combate acesta in sprijinul ideii ca spaguitorul turnator trebuie sa-si ia spaga inapoi. De exemplu, unul dintre argumente suna asa: "Intr-o o­pi­nie se considera ca nu se poate dispune confiscarea foloaselor necuve­nite de la persoanele (…) care au denuntat traficul de influenta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat. (…)

Prin prisma paralelei cu infractiunea de dare de mita, se mai arata ca ar fi nedrept ca mituitorului denun­ta­tor, care co­mite o infractiune ce beneficiaza de o ca­uza de nepedepsire, sa i se restituie fo­loa­sele, iar persoanele implicate intr-o infractiune de trafic de influenta si primire de foloase necuvenite sa nu beneficieze de acest drept, desi legea nu ii considera autori ai vreunei infractiuni".

Argumentul contra: spaguitorul nu are "justificare morala"

Pe de alta parte, dublul Neagu-Buza­ianu se refera si la argumentele contra returnarii spagii celui care a dat-o. Acu­zarea are cuvintul: "In cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite, bunu­rile sint date functionarului dupa indepli­nirea de catre acesta a unui act la care era obligat in virtutea functiei sale, fara sa fi fost pretinse in prealabil de functionar (in caz contrar fiind vorba de infractiunea de luare de mita). Initiativa apartine, deci, celui care da bunurile, fiind o opti­une a acestuia de a gratifica pe functionar pentru actul indeplinit. In astfel de imprejurari, cel care a dat bunurile nu mai poa­te avea o justificare morala sa pretinda ulterior sa-i fie restituite, chiar daca a de­nuntat fapta autoritatii mai inainte de sesizarea organului de urmarire penala". Mai mult decit atit, spaguitorii "in mod constient contribuie la savirsirea unei infractiuni".

Deocamdata, Codul Penal nu a fost spart

Care argument vi s-a parut mai tare? ~la cu "e nedrept" sa nu-ti iei spaga ina­poi dupa ce ai dat-o, desi nu ti s-a cerut, sau ala care zice ca spaguitorul nu are nici un drept moral sa ceara inapoi ceea ce a dat fara sa i se ceara? Noua, daca ne intrebati, al doilea. Legiuitorului la fel, din moment ce nu a modificat Codul Penal asa cum voia Buzaianu. Oricum, omul a incercat. Si, oricum, incercarea moarte n-are si nu se stie niciodata, chiar in perioada asta se vorbeste de o noua modificare a Codului Penal. Deci, de ce nu ar intra pe lista de discutii si asta propusa de Nicolae Bogdan Buzaianu?

Deocamdata, sa ne delectam cu o discutie cu colegul de argumentare penala al lui Buzaianu, asistentul universitar de la Academia de Po­litie "Al. I. Cuza", Norel Neagu. Naivitate, candoare si foarte multa ingenuitate, asta veti descoperi in cuvintele lui Norel (in ale lui Buzaianu nu veti descoperi nimic, ca nu l-am putut contacta). Practic, veti gasi in rindurile urmatoare un penalist in haine de pension de fete. Redam replicile asa cum s-au dat.

Norel: "Ar fi putin inechitabil pentru spaguitor"

Reporter: Ma intereseaza daca, pina la urma, acest articol a stat la baza completarii Articolului 256 din Codul Penal
Norel Neagu: Nu inca. Noi am remar­cat o inadvertenta in ceea ce priveste cazul cumparatorului de influenta sau al celui care da mita, daca denunta fapta. Atunci bunurile pe care el le-a dat sau a promis ca le va da, dar in principiu cele pe care le-a dat efectiv nu se confisca, ci se restituie celui care le-a dat. In cazul pri­mi­rii de foloase necuvenite, cel care a dat bunul, chiar daca denunta fapta, bunurile respective se vor confisca. Este prevedere imperativa in Articolul 256.

Rep.: Am inteles.

N.N.: Asta este aspectul pe care l-am remarcat: ar fi putin inechitabil pentru per­soana asta, care nici macar nu este infractor, in opinia legiuitorului, spre deosebire de cumparatorul de influenta sau de cel care da mita, care sint infractori si totusi li se restituie bunul.

"Legiuitorul ar trebui sa se inspire"

Rep.: Care e filiera? Dumneavoastra ati scris acest articol, ati propus legiuito­rului, Parlamentului, cuiva, Guvernului, chestiunea aceasta sau care e filiera pe care merge o astfel de propunere de completare a unui articol de Cod Penal?

N.N.: La astfel de propuneri, da? Astfel de propuneri pot aparea frecvent in dis­cutiile doctrinare si daca cititi, de exemplu, revista Dreptul sau Revista de Drept Penal, o sa vedeti ca sint multe propuneri pentru modificarea ulterioara a legisla­tiei.

Rep.: Pe care le poate face, teoretic, oricine?

N.N.: Da, da. De unele se tine cont, de altele nu. De aceasta propunere inca nu s-a tinut cont.

Rep.: Dar cum merg ele mai departe? Se inainteaza cuiva, Ministerului de Jus­titie, Parlamentului sau cum? Care este filiera pe care…

N.N.: Nu am nici o cunostinta despre acest lucru. De regula, cel care trebuie sa elaboreze o noua lege in domeniul Dreptului Penal ar trebui sa aiba cunostinte suficient de vaste, atit practice, cit si teoreti­ce, astfel incit el sa cunoasca cam tot ce s-a scris in doctrina si unde ar fi even­tu­alele probleme si sa se inspire. Si, daca considera necesar, sa faca urma­toa­rele modificari.

"Il cunosc foarte putin pe Buzaianu"

Rep.: Imi spuneati ca pe domnul Bu­zaianu vi l-a recomandat un cunoscut.

N.N.: Nu pot sa va dau informatii in privinta domnului Buzaianu pentru ca il cunosc foarte putin. Si aici voiam sa va spun ca eu pot sa am activitati de cola­bo­rare cu persoane pe care chiar pot sa nu le cunosc.

Rep.: Dar inteleg ca e un articol co­mun, e semnat de doi autori. Prin urmare…

N.N.: Absolut.

Rep.: …drepturile de autor, ideile, paternitatea textului revin ambilor autori.

N.N.: De acord cu dumneavoastra.

Rep.: Inseamna ca ati colaborat, ati lucrat impreuna ca sa definitivati…

N.N.: Am pus totul cap la cap. Fiecare cu idei proprii, da, si in final am redactat o lucrare comuna.

Rep.: Ideea principala, aceasta a ches­tiunii de care vorbeati, cu returnarea bu­nurilor date, a fost a domnului Buzoianu sau a dumneavoastra?

N.N.: A fost ideea mea.

"Am aflat de la TV de afacerile lui Buzaianu"

Rep.: A fost ideea dumneavoastra. Si cum ati ajuns, totusi, sa lucrati impreuna? Imi inchipui ca dumnealui, neprofesind in avocatura sau nefiind in me­diul universitar sau, ma rog, fiind in mediul de business, ar trebui sa va faca cineva le­ga­tura sau sa aveti un interes co­mun, sa va fi intilnit undeva.

N.N.: In activitatea mea ma intilnesc cu foarte multe persoane si in momentul in care ne intilnim schimbam idei si, daca ideile respective se pot concretiza, putem sa redactam impreuna un articol, o lucrare mai ampla.

Rep.: Stiati, in momentul acela, ca domnul Buzaianu se ocupa de afaceri? Adica nu era o noutate pentru dumnea­voastra.

N.N.: Nu, am aflat de la televizor si chiar nu m-a interesat aspectul, sincer sa fiu. Pe mine ma intereseaza doar activitatea de cercetare stiintifica…

Rep.: Domnul Buzaianu stiti cumva sa fi facut demersuri pentru promovarea acestei propuneri de completare a Artico­lului 256?

N.N.: Nu am cunostinta, imi pare rau.

Rep.: Dar ati ramas intr-o relatie de colaborare?

N.N.: Nu, a fost pur si simplu o intil­nire intimplatoare la un moment dat. Daca dinsul mai doreste sa mai colabo­reze cu mine in viitor si mai are idei, cu cea mai mare placere, dar pe domeniul meu de activitate, ca in alte domenii nu ma pricep.

Rep.: Si nu imi puteti spune cum l-ati cunoscut, in ce context?

N.N.: Sint anumite aspecte private in care nu are rost sa intru.