Banii ghea­ta. Multi bani lichizi. Pe care consumato­rii industriali nu-i aveau, deci nu puteau lua energie ieftina direct de la producator. Pe care, insa, Energy Holding ii avea. De la banci. Pina aici, nimic interesant. Par­tea cu adevarat misto apare cind descope­rim cu ce a gajat Energy Holding obtinerea creditelor: cu contracte de furnizare de energie, in special catre companii de stat. Pe toate documentele de creditare (unele datate noiembrie 2006) apare in clar numele lui Nicolae-Bogdan Buzaianu, cel mai destept baiat din Romania. Care se batea cu pumnul in piept ca nu mai are nimic de-a face cu Energy Holding. Co­rect: nimic, in afara de biznisurile de mili­arde de euro.

"Sistemul energetic romanesc functioneaza normal!"

Cam asa suna pozitia oficiala a statului roman, prin vocea ministrului Vosga­nian. Si ce daca un particular ca Energy Holding cumpara ieftin niste energie de la stat si o vinde tot la stat, dar scump? Dragi fraieri, daca nu stiati, beneficiati de o siguranta energetica. Ea isi face simtita prezenta prin contractele pe care le-a sem­nat Energy Holding cu societati de stat (foste si actuale), dar si cu anumiti particulari. Astfel, baietii care ne asigura noua siguranta bine ancorata in realitate au contracte de furnizare de energie electrica catre Oltchim, Feral, Montmontaza, Petrom, Rompetrol, Dacia.

Sint contracte semnate pe sute de milioane de parai si care sint valabile pina prin 2011. Vi­itorul suna bine, deci. A inceput in 2002, cind au inceput sa fie semnate contrac­tele de furnizare. Si cum garantii siguran­tei noastre energetice (adica Energy Hol­ding) sint obligati sa cumpere energie cu banii jos, au gasit o modalitate ingenioa­sa de a contracta imprumuturi: au pus gaj tocmai contractele cu societatile de stat.

Gaj daca nu aveam, Oltchim-ul gaj il faceam

Oltchim are viitorul (ala de care zi­ceam ca suna bine) asigurat inca din gra­tiosul an 2004, cind a fost semnat un contract cu Energy Holding. De atunci, anual, se revine asupra respectivului contract si se intocmesc acte aditionale. Vilcenii nu isi permit sa cumpere energie de pe bur­sa, iar de Hidroelectrica (unde curentul e ieftin si bun, ca la mama acasa) nici ca se pot apropia. Asa ca inghit curentul lui Energy. Chiar daca ajunge si la 70 de euro MWh. Ultimul act aditional la vedere este cel incheiat in 2005 si e de peste 80 de milioane de dolari (bani care pleaca de la Oltchim la Buzaianu). Pentru 2006 inca nu a fost facut public noul act aditional. Contractul e semnat pe zece ani. Si cica se negociaza in fiecare an cam ce suma se va plati pentru energia livrata. Doar ca se negociaza cu o singura sursa si Olt­chim-ul nu are prea multe de spus. Faptul ca e ga­rantul lui Energy in mai multe contracte de imprumut bancar ale acesteia nu il coafeaza cu nimic. Nu i s-a ce­rut pa­re­rea, nici nu era nevoie din punct de vedere juridic. Energy a pus gaj pentru a imprumuta peste 25 de milioane de parai tocmai contractele de sute de mi­lioane de verzisori cu Oltchim-ul.

Oltchim-ul primeste ajutoare de stat care il ajuta pe Buzaianu

Statul isi face datoria fata de vilceni cum poate mai bine. Nu intelegeti de ce? Pai, ce este de fapt Oltchim-ul? Este una bucata societate de stat, una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania. Societatea se doreste a fi privatizata. |n viitor. Deocamdata, statul investeste si inchide ochii la datorii. Sau le plateste, fiind garantul vilcenilor pentru imprumuturile contractate la banci din strainatate.

|mprumuturi in numele carora a fost executat silit si socotit bun de plata. A fost data chiar si o lege (30/2007), care sterge din nou datoriile Oltchim-ului. |n 2003, AVAS-ul detinea 52 de procente din Oltchim. Dupa o infuzie cu 95 de milioa­ne de parai, a ajuns din nou la 95 de procente. Infuzia a fost ilegala, a fost contes­tata in instanta, apoi a fost anulata prin­tr-o hotarire definitiva data de tribunalul vilcean.

Situatia din prezent pluteste in­tr-un abur gri, mai ales ca onor Consiliul Concurentei nu a fost niciodata notificat cu privire la ajutorul de stat. Ceea ce e o incalcare grava a Legii Concurentei. Ac­tio­narii care detineau procente bune din societate s-au trezit ca nu mai au nici ma­car un procent. Le-a fost refuzat din start aportul de capital pentru a-si putea pastra pozitia. Justitia nu prea mai are ce spune. Priveste cis si nu prea mai inte­lege mare lucru.

Un eFERALgan numai bun de tratat un contract racit
Pe linga Oltchim, o alta societate in­grasa gajurile pentru credite bancare angajate de Energy Holding: Feral SA Tulcea. Activitatea societatii este strict conditio­nata de achizitia de energie. Ieftina! Producator de feroaliaje fiind, maninca ener­gie. Problema e ca nu i s-a dat posibilita­tea sa achizitioneze direct de la produca­tori. Nevoias fiind, a achizitionat energie tot de la mai-marii de pe piata (ca veni vorba de Energy Holding: tot de la ei). Asemenea Oltchim-ului, contractele cu Energy au fost puse gaj pentru mai multe imprumuturi contractate de cei destepti. Valoarea contractelor cu Energy? Mai greu de aflat. Sint enumerati la comun (intr-un act oficial al desteptilor) cu Oltchim-ul pentru doua contracte ce depasesc 230 de milioane de parai. Asta in conditiile in care secretarul de stat Darius Mesca dadea explicatia ca oricind, oricine poate achizitiona energie ieftina. Si asta direct de la producatori. Asadar: "|ncepind cu luna decembrie 2005, a fost organizata si functioneaza in cadrul operatorului pietei de energie electrica (SC OPCOM SA) o piata centralizata a contractelor de ener­gie electrica.

Citeste si:

Pe aceasta piata se vind prin contracte, in mod nediscriminatoriu, cantitati angro de energie electrica, inclusiv consumatorilor eligibili, de marimea societatii Feral. |n concluzie, va informam ca nu sint bariere in calea achizitiei in regim negociat, direct de la producatori, a ener­giei electrice necesare consumului socie­tatii Feral". Am citat din raspunsul dat de­putatului Alexandru Manastireanu cu privire la problemele de la Feral. Raspuns redactat in 2006 de catre secretarul de stat mentionat anterior. Cit despre pier­derile de zeci de milioane inregistrate de Feral, numai de bine, important e sa nu piarda Energy Holding din contracte.

Rompetrol: Energye vie

Am fi niste oameni rai si meschini daca am spune ca Buzaianu a fost ajutat numai de stat. Nu. Niste privati au pus-o si ei de un contract cu Energy Holding. Si nu orice privati. Deci, ca sa isi demonstre­ze buna-credinta fata de sistemul energetic din Romania, Rompetrol-ul a dat si el cu subsemnatul pe un contract cu Ener­gy. Se intimpla in 2002. Interesele lui Patriciu stau bine captusite si ascunse. Cert e ca respectivul contract e valabil pina in 2010, fiind garantie bancara pentru desteptii nostri.

Astfel, gajul consta in "Cesiunea drepturilor de creanta-incasa­re, prezente si viitoare, nascute din Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 84/02.12.2002 incheiat intre SC Energy Holding si SC Rompetrol Rafinare SA". Care baieti au imprumutat mai bine de 20 de milioane de parai si pe spatele patrician. Ca primesc energie de la un inter­mediar, asta e clar. Ce nu se stie, e pe ce sume au semnat rompetrolistii si cu cit le este livrata energia. Asta in comparatie cu firmele de stat care au acelasi bine­voi­tor furnizor.

Petrom: esenta miscarii banilor prin banci

Printre actualii privati de succes si fosti la stat se numara si Petrom. Compania primeste energie tot de la Energy Holding. Dupa un dosar de privatizare mai mult decit avantajos, Petrom a inceput sa investeasca si inca o mai face. Fara sa stie (ete sanchi) a investit si in baietii des­­tepti. Si sint grevati si ei de imprumuturile bancare ale celor de la Energy Holding. Contractul pentru furnizarea de energie electrica semnat in 2005 figu­reaza ca gaj pentru mai multe imprumuturi contractate de ai nostri destepti. |m­prumuturi in valoare de vreo 15 mili­oane de parai.

Energia a fost contractata pentru Combinatul Doljchim, sucursala Cra­iova, si pentru sucursala Arpechim Pi­testi, ambele fiind in proprietatea Pet­rom. Energia contractata a fost in valoare de vreo 60 de milioane din aia verzi. Si asta doar pentru contractul initial. |n plus, exista in umbra actele aditionale. Nici aici nu se cunosc preturile de achizitie a energiei, dar am baga mina in foc ca sint mai mici decit cele cu care cumpara Oltchim.

Cea mai ieftina masina din Europa se face cu cel mai ieftin curent

|nca inainte de a rupe gura tirgului cu Logan-ul, Daciei de la Pitesti incepuse sa ii mearga din ce in ce mai bine. Mai ales ca tocmai semnase un contract de furnizare de energie cu, nu stiu cum de v-ati prins, Energy Holding. |n 2003. Asta daca va intrebati cum de isi permite sa scoata masini tot mai ieftine. Bineinteles ca si datorita sumelor mici pe care le pla­teste pentru energia achizitionata. La rin­dul ei, Dacia a beneficiat de acelasi tratament in favoarea Energy Holding, ca si celelalte companii de mai sus. Adica sint si ei prezenti ca giranti in contractele ce­lor de la Energy. Au girat, alaturi de cei enumerati deja, doar pentru un contract de vreo 12 milioane de dolari. Schema e cit se poate de simpla: Energy are contract cu Dacia de furnizare de energie pina prin 2010. |n acelasi timp trebuie sa achizitio­neze energie pentru a-si onora contractul. Si in acelasi timp are nevoie de bani pentru a achizitiona energie in avans.

Contractele se dau pe principiul AVAS-elor comunicante
|n ceea ce priveste contractele dintre Energy Holding si privati ca Rompetrol, Pet­rom sau Dacia, mai ca nu am avea ni­mic de zis (dar cititi-ne si in numerele viitoare, ca ne documentam pina a­tunci). |nsa, in privinta contractelor dintre Energy Holding si companii de stat, puse gaj la banci, ceva ar fi de spus. Si anume: de ce nu poate fi negociat pretul energiei cu Energy Holding? Si de ce are compania lui Buzaianu exclusivitate pe mamuti ca Oltchim, pe care s-ar bate furnizorii de energie sa capete un contract de sute de milioane de euro? Sa intrebam la AVAS-ul penelistilor, cel care detine societati ca Oltchim? Sau sa intrebam la Rompetrol-ul penelistului Patriciu (care e seful lui Tari­ceanu, care e seful AVAS-ului), prieten cu Buzaianu?