In Europa, pe drumuri de pamant

Trebuie sa recunoastem faptul ca planul guvernamental este unul extrem de ambitios, dar care, in conditii normale, s-ar putea dovedi realizabil. Totul, insa, risca sa fie compromis din cauza disfunctionalitatilor aparute in implementarea Programului operational destinat sectorului Transporturilor.

Deoarece Comisia Europeana a suspendat aprobarea acestui program, sunt slabe sanse ca pana la finele anului sa putem folosi fondurile europene. Spunem aceasta deoarece programul revizuit a fost retransmis la Bruxelles abia in luna aprilie, iar procedura de avizare dureaza minimum 4 luni, dupa care trebuie parcursa etapa de evaluare si implementare. Cu alte cuvinte, un an fara finantare. Un moment dificil, deoarece pentru construirea a circa 1.230 de kilometri in perioada 2007-2013 sunt necesare circa noua miliarde de euro, aproximativ 5,2 miliarde de euro fiind asigurate de la bugetul de stat.

Infrastructura ca dupa razboi

Pentru Romania, constructia si modernizarea infrastructurii de transport reprezinta principala prioritate. Desi este pozitionata strategic si este receptata ca punct nodal de transport, se pierd sume importante din cauza slabei retele de drumuri. Fluxurile de transport incep sa ocoleasca aceasta ruta. Explicatia este simpla. O scurta trecere in revista a datelor privitoare la infrastructura este edificatoare. Atentie, intr-o tara membra a Uniunii Europene, Romania are 37.454 de kilometri de drumuri pietruite si de pamant. Adica 46,8 la suta din intreaga retea de drumuri publice.

Restul sunt 21.548 de kilometri (26,9 la suta) de drumuri modernizate cu imbracaminti din beton, asfaltice de tip greu si mijlociu sau pavate cu piatra cioplita, iar 20.971 kilometri (26,2 la suta) sunt drumuri cu imbracaminti usoare rutiere. Mai mult decat atat. 57,9 la suta din lungimea drumurilor modernizate si 67,8 la suta din lungimea drumurilor cu imbracaminti usoare rutiere au durata de serviciu expirata.

Din totalul drumurilor nationale, 228 de kilometri (1,4 la suta) sunt autostrazi, 5.883 kilometri (36,8 la suta) sunt drumuri europene, 202 kilometri (1,4 la suta) sunt drumuri cu trei benzi de circulatie si 1.150 kilometri (7,2 la suta) sunt drumuri cu 4 benzi de circulatie. In raport cu suprafata tarii avem cea mai mica densitate de drumuri publice din Uniunea Europeana, de doar 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati. Cea mai mare densitate a drumurilor publice o au Regiunile de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (48,9 kilometri), Nord-Est (36,5 kilometri) si Sud-Vest - Oltenia (35,9 kilometri).

Leonard Orban mizeaza pe capitalul privat

Noul ministru al Transporturilor, Leonard Orban, sustine ca investitiile in infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populatiei si a bunurilor, reducerea costurilor de transport de marfuri si calatori, imbunatatirea accesului pe pietele regionale, cresterea eficientei activitatilor economice, economisirea de energie si timp, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si, implicit, a investitiilor productive. Insa, recunoaste ministrul, trebuie facuti foarte multi pasi incepand chiar cu restructurarea ministerului.

"Am gasit un minister nerestructurat, neadaptat, un minister care are in subordine companii cu capital de stat care sunt departe de a face fata unei competitii intr-o economie deschisa cum este cea a Uniunii Europene. Din acest motiv, singura solutie pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de transport o constituie implicarea masiva a capitalului privat" - a declarat recent Leonard Orban, cu ocazia Colocviului Franco-Roman dedicat parteneriatului public-privat in infrastructura de transport. O sarcina destul de dificila, avand in vedere experienta Romaniei in domeniu.

O investitie profitabila

Privitor la atragerea capitalului privat, ministrul Orban conteaza foarte mult pe apetitul investitional al capitalului privat, sustinand ca investitiile in infrastructura se vor dovedi a fi profitabile: "In ceea ce priveste parteneriatul public-privat, pana acum, in afara de un proiect-pilot, Coridorul 9, intre Bucuresti si Focsani, care este prevazut de mult timp, din 2002, Coridorul 9, si in care pasii au fost timizi in dezvoltarea unei autostrazi, din pacate s-a facut extrem de putin. Pentru toate tronsoanele de autostrada pentru care nu avem finantare in acest moment doresc sa demarez procedurile pentru concesionare de servicii publice.

Inca nu am luat decizia, pentru ca ea trebuie discutata la nivel guvernamental. Este evident ca nu avem resursele financiare suficiente si nici nu este performant sa dam bani cu taraita pentru a face cativa kilometri de autostrada pe an. Astfel, urmarim implicarea masiva a sectorului privat care sa-si asume in parte riscurile pentru realizarea infrastructurii de transport. Romania are nevoie de o crestere economica accelerata pentru a putea sa ajunga cat mai repede la un nivel de compatibilitate. Primul lucru care trebuie facut, pentru a sprijini acest proces de crestere, este dezvoltarea infrastructurii de transport.

Pentru ca un leu investit astazi in infrastructura aduce in viitor si mai multi bani"- a mai declarat ministrul. Pentru ca s-a vorbit de investitii si de implicarea masiva a capitalului privat in proiectele legate de infrastructura, l-am intrebat pe Leonard Orban daca ia in calcul varianta utilizarii emisiunilor de obligatiuni si de titluri de stat astfel incat sa se creeze un mecanism transparent si echitabil in atragerea fondurilor. Pentru cititorii Transporter, ministrul Orban a declarat ca este o solutie de care trebuie sa tina cont, dar pentru aplicarea ei este necesara o discutie in ansamblu cu responsabilii Ministerului Economiei si Finantelor.

Avem strategie...

Conform strategiei nationale postaderare, prioritatea Romaniei in domeniul transportului rutier, pana in 2013, este interconexiunea externa si interna a tarii prin asigurarea legaturilor cu reteaua de autostrazi din statele membre si dezvoltarea retelei de autostrazi/drumuri expres pentru conectarea regiunilor Romaniei care nu sunt traversate de retelele TEN-t. In ceea ce priveste constructia de autostrazi, pana in anul 2013 se vor finaliza autostrazile deja contractate si variantele de ocolire, la profil de autostrada, ale oraselor cu trafic intens.

Pentru cresterea capacitatii de transport pe drumurile nationale, in perioada 2007-2013, Reteaua Trans-Europeana de Transport (TEN-t) va fi in intregime modernizata. Pe termen mediu, se va imbunatati racordarea drumurilor nationale si europene la retelele de autostrazi (cu precadere cele pe directia nord-sud, limitrofe granitei de vest) si drumuri expres si se vor dezvolta retelele regionale de acces la aeroporturile si porturile nationale sau regionale.

Transportul feroviar

In ceea ce priveste reteaua feroviara, prioritatile Romanei sunt legate de cresterea competitivitatii in raport cu transportul auto prin reabilitarea/modernizarea traseelor ISPA 13.12.2006 Constanta - Episcopia Bihorului / Curtici; Iasi - Episcopia Bihorului; Craiova - Curtici, modernizarea retelei TEN-t si realizarea sistemului de centralizare electronica a statiilor. Va continua modernizarea statiilor de cale ferata, imbunatatirea serviciilor de transport feroviar si cresterea sigurantei feroviare prin introducerea de reglementari privind monitorizarea indicatorilor de siguranta comuni, stabilirea obiectivelor si a metodelor de siguranta comune in cadrul UE.

Transportul aerian

In acest domeniu, prioritatea o constituie modernizarea si dezvoltarea aeroporturilor aflate in reteaua TEN-t. In vederea imbunatatirii sigurantei si securitatii activitatilor aeronautice, vor fi promovate proiectele de dezvoltare a aeroporturilor din reteaua de interes national si european.

Transportul maritim si fluvial

In domeniul transportului maritim si fluvial se va actiona pentru dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar si rutier in portul Constanta, imbunatatirea conditiilor de operare a marfurilor in sectorul fluvio-maritim al portului si dezvoltarea de proiecte de extindere si specializare a capacitatilor de operare in portul Constanta.
De asemenea, vor fi finalizate proiectele de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare si vor fi dezvoltate porturile fluviale si fluvio-maritime, inclusiv terminale specializate si infrastructura de conectare regionala si nationala. Incepand cu anul 2008, se va realiza sistemul de preluare a reziduurilor, apelor uzate si a gunoiului de la navele din porturile fluviale. In vederea cresterii sigurantei navigatiei pe caile navigabile interioare, se vor implementa sisteme de dirijare a traficului de nave fluviale, masuratori si semnalizare, bornare. Pana in anul 2008 se vor finaliza proiectele privind elaborarea si folosirea hartilor electronice de navigatie si dirijarea traficului navelor maritime in apele nationale navigabile.

Ce s-a construit?

In 2006, au fost finalizati peste 17,5 kilometri de autostrada pe tronsonul Fetesti - Cernavoda, 3.451 kilometri de drumuri nationale au fost modernizate, la care se adauga 26,7 kilometri de varianta ocolitoare - Timisoara Nord si Craiova Nord. In 2006 au fost in executie 382,6 kilometri de autostrada pe tronsoanele Drajna - Fetesti - Cernavoda, varianta de ocolire Sibiu, autostrada Transilvania pe tronsoanele Campia Turzii - Gilau, Suplacu de Barcau - Bors, varianta de ocolire Pitesti si autostrada Bucuresti - Brasov. Se vor afla in executie circa 1.773 de kilometri de drum national si 83,3 kilometri de variante ocolitoare - Timisoara Nord, Craiova Nord, Cluj-Napoca, Ploiesti Vest si centura de Nord a Bucurestiului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe