Se anticipeaza ca o treime din teritoriul actual, respectiv circa 40% din suprafata agricola, prezinta un risc ridicat de desertificare in urmatorii ani.

Avertismentele oamenilor de stiinta nu au, din nefericire, niciun ecou in randul autoritatilor. Tendintele climaterice reprezinta un pericol real pentru agricultura romaneasca, dependenta exclusiv de "mila Domnului". Sistemul de irigatii supravietuieste de la un an la altul si acopera suprafete tot mai reduse de teren, iar lucrarile noi de amenajare sau de impadurire a unor suprafete sunt ca si inexistente. Guvernul aloca anual sume destul de importante pentru mentinerea in viata a unor canale si statii de pompare sau pentru subventionarea asociatilor de udatori, dar acesti bani sunt inghititi de ineficienta si costurile extrem de ridicate ale sistemului.

Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF) este, de vreo trei ani, in pragul falimentului si doar ordonantele Guvernului privind anularea insolventei o mai tin in viata. De partea cealalta, Adminis-tratia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) anunta ca nu are, practic, nicio posibilitate de a se impotrivi fenomenului desertificarii, cu actualele sume primite de la stat sau cu actualele tarife pe care trebuie sa le plateasca pentru energia consumata. Si daca desertificarea poate fi un fenomen care sa se intinda pe o perioada de cativa ani, in schimb, asigurarea recoltei pentru 2007, indeosebi in zonele din vestul si sudul tarii, poate fi compromisa aproape total din lipsa acoperirii acestor suprafete cu sisteme performante de irigatii.

Citeste si:

Pe ultima suta de metri

Fostul ministru al agriculturii, Dan Motreanu, anunta ca subventiile pentru irigatii sunt, in acest an, de patru ori mai mari decat in 2006, respectiv 86 milioane lei. Daca nu am sti cat anume din sistem acopera aceste subventii, am putea spune ca ministerul a constientizat pericolul ce ne paste in perioada urmatoare si a luat masurile ce se impun. In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. La jumatatea lunii ianuarie, cu numai 15 zile inainte de incheierea contractelor cu beneficiarii de irigatii, ANIF, in calitatea sa de furnizor de apa, avea incheiate asemenea contracte pentru o suprafata de doar 124.723 hectare, in conditiile in care potentialul teoretic ar fi de 1.331.647 hectare. Serviciile de irigatii pentru suprafata contractata sunt in valoare de 48.625 lei, din care doar 20.000 lei au fost asigurati prin bugetul aprobat, pentru diferenta de 28.625 lei fiind necesare sume suplimentare.

Pusi in fata acestei situatii, reprezentantii ANIF au solicitat Guvernului alti bani, precum si modificarea sistemului de tarifare pentru beneficiarii de irigatii, astfel ca, la sfarsitul perioadei de contractare, numarul intelegerilor ajungea sa acopere o suprafata de 285.000 de hectare. Prin comparatie, se impune sa amintim ca in 1990 suprafata amenajata pentru irigatii era de trei milioane de hectare, ceea ce reprezenta o treime din suprafata agricola a Romaniei. Venind mai aproape de timpurile noastre, in anul 2005 au fost irigate 65.000 de hectare, iar in 2006 aproape 80.000 de hectare.