"Capitanul de istorie" abordeaza azi un subiect captivant: rolul si soarta agentilor acoperiti pe frontul pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia austro-ungara. Citim despre ei cu mandria de a fi roman, dar, din nefericire, mai aflam si ca s-au stins in singuratate si anonimat...

Dupa declaratia de razboi a Romaniei catre Austro-Ungaria (14/27 august 1916), in contextul trecerii Armatei Romane in Transilvania, pentru eliberarea pamantului stramosesc, in teritoriul pana atunci ocupat s-a hotarat infiintarea de servicii politienesti care sa asigure o buna informare a autoritatilor romane in general, a armatei in special, cu privire la: miscarile, sprijinul primit din partea etnicilor maghiari, logistica inamicului si starea de spirit a populatiei.

Celula de la Brasov

in baza Ordinului ,,SECRET’’ nr. 25/18 august 1916, al Marelui Cartier General - Sectia I-a, Biroul Informatiunilor, in care se mentioneaza ca, ,,in urma trecerii peste Carpati a trupelor noastre’’, se hotaraste infiintarea unui ,,Serviciu de Informatiuni si Contraspionaj’’ la Brasov. in esenta, era vorba de o echipa de opt politisti (intre care si comisarul Dragomir, subcomisarul T. Ionescu, agentii V. Scarneciu si I. Nemes), care aveau sarcina de a lucra pentru descoperirea celor care spionau si totodata de a ajuta prefectul in indeplinirea indatoririlor politienesti. Politistii urmau sa recruteze ,,cu cea mai mare bagare de seama’’ agenti-informatori, stirile urmand a fi transmise telegrafic, telefonic, prin nota sau prin curieri-biciclisti.

O alta echipa urma sa patrunda in Transilvania pe Valea Oltului, spre Sibiu, si formatiuni similare vor ajunge in zilele urmatoare la Borsec, Orsova, Talmaciu, Miercurea-Ciuc, dar si in Moldova. I. Staicu, politaiul din Varciorova, este numit seful echipei (brigazii de Siguranta) in tinutul Orsova, avand in subordine pe agentii I. Conciatu, G. Iovin si Tr. Biraescu, iar Vasile Bart, seful Politiei Caineni, urma sa plece, insotit de o echipa, pe Valea Oltului, spre Sibiu. in ansamblu, politistii din centrele Orsova, Petrosani si Talmaci actionau in sectorul Armatei I-a, cei din Brasov in sectorul Armatei a II-a, iar cei din Borsec si Miercurea-Ciuc al Armatei de Nord.

Salariile celor pe care-i vom numi generic agenti acoperiti erau cuprinse intre 30 si 250 lei, bani la care se adauga 50 lei prima de echipare si… un revolver. intreg personalul activa in zona armatei de operatiuni si se afla sub controlul disciplinar al subdirectorului Sigurantei Generale, lt. col. N. Stan Emanuel, atasat la Marele Cartier General. Suntem in plin razboi si cred ca oricine intelege ca misiunea politistilor era de cea mai mare importanta.

Umilinta si prostie

Citeste si:

La 25 martie 1917, Echipa de Siguranta Ungheni prezenta un raport de activitate al ,,Centrului de Informatii Cicsereda’’, adresat cunoscutului director Iancu Panaitescu, o mare personalitate a Politiei noastre, putin cunoscuta. Perioada la care se facea referinta era de la infiintare (14 septembrie 1916) si pana la sfarsitul anului. De la inceput, N. Dragutescu, director de politie clasa I, mentioneaza cum au fost primiti de generalul Constantin Prezan ,,intr-un mod cat se poate de afabil, aratandu-ne importanta misiunei noastre, imbarbatandu-ne la munca serioasa si devotament’’.

Din pacate, subordonatii viitorului maresal se vor comporta cu politistii in mod cu totul neprofesionist, dezonorant pentru un militar si umilitor pentru agenti. Fara a generaliza, vorbim in cele ce urmeaza de o situatie ocolita in scrierile istorice nesincere, in care ofiterii de armata s-au comportat cel putin nedemn. Asta ca sa nu spunem mai mult. Documentele de care vorbim se gasesc la Arhivele Nationale, Fond Directia Politiei si Sigurantei Generale. in acest sens, mentionam dosarul nr. 16/1916 cu privire la organizarea politieneasca a teritoriilor cucerite in 1916 in ceea ce priveste Serviciul de Informatiuni si Contraspionaj.

Militarii "incurca-lume"

Agentii transilvaneni erau deseori folositi de ofiterii de armata ca interpreti (traducatori) din maghiara si germana la eliberarea biletelor de libera trecere pentru etnicii unguri, evident, fiind astfel deconspirati. Actionand cu preponderenta in satele unguresti, care manifestau ,,o tinuta ostila fata de armata noastra’’, agentilor nu li se dadeau nici macar carute, astfel incat ,,eram nevoiti a parcurge distante destul de mari pe jos’’. Totodata, ,,militarii se amestecau necompetent in intimitatile noastre, punandu-ne formale piedici’’. Iata un prim exemplu. Dupa ce, pe baza materialului informativ acumulat, politistii au cerut arestarea unei ,,ovreice maghiare’’, Franciska Grosberg, stabilita de putin timp in Miercurea-Ciuc, care era amanta maiorului Viola dintr-un regiment de honvezi, despre care aveau informatii ca se ocupa cu spionajul, maiorul Predescu, comandantul unui batalion din Regimentul 50 si numit totodata comandant al pietei, a refuzat sa o aresteze. Mai mult, el il ia pe seful agentilor acoperiti, N. Dragutescu, si pe un soldat evreu in chip de translator, merge la femeie acasa si-i spune ,,sa nu aiba nicio teama de noi, fiindca, atata vreme cat va fi dansul aici, nu i se va intampla nimic’’.

Politistul incheie astfel revoltat: ,,Este evident cat de mare a fost umilirea noastra, ce a trebuit sa induram in fata acestei spioane, care-si gasise protector un maior roman’’. Nu a fost singurul caz. Maria Panci si Ana Oprea, semnalate de agenti ca spioane, erau ,,prostituate pentru gradele inferioare’’, riscul ca inamicul sa afle miscarile Armatei Romane fiind astfel foarte mare.

Vasile Fenasoiu, ,,ungur catolic’’, primar in Slanic Moldova, inscria in acte nou-nascutii cu nume… maghiare, iar cand i s-au cerut tarnacoape pentru saparea transeelor, a indemnat locuitorii sa refuze. Condamnat pentru fals in acte publice, la apel din dosar dispare chiar… corpul delict! Spionaj facea si evreul Leon Paltin, directorul fabricii Negropontes de langa Grozesti, iar Maria Contu (fosta Kézdivasarhedly) s-a imbatat de bucurie ca satul Casin a fost evacuat, spunand: ,,Lasa, lua-o-ar dracu de Romanie, o sa dea de dracu, caci o sa o impinga ungurii pana la Siret’’. La ungurul Andrei Fikes s-au gasit schite de transee, harti si dinamita, iar dra Negropontes l-a transferat ,,ca pedeapsa’’, de la mosia Grozesti la Roznov.