Tezaurul, apreciat de specialisti la o valoare de aproximativ un miliard de dolari, repune pe tapet spinoasa problema a relatiilor romano-ruse (sovietice) din secolul trecut. In 1935, dupa restabilirea relatiilor diplomatice dintre Moscova si Bucuresti, partea sovietica a restituit cateva documente de arhiva si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.

O alta restituire simbolica a avut loc in 1956, sub bagheta lui Hrusciov, care a incercat sa "zbureasca" occidental cu largile sale vederi "democratice". La cererea lui Hrusciov, Guvernul roman a trimis la Moscova, in vederea preluarii tezaurului, o delegatie numeroasa, in frunte cu academicienii George Oprescu, Mihail Ralea si Tudor Arghezi, pentru preluarea Tezaurului. Dupa ce au chefuit o noapte la Kremlin, cu icre negre stropite cu vodca, cei trei au plecat sa viziteze Leningradul, lasand in grija specialistilor romani din delegatie sarcina "inventarierii" Tezaurului. Cum specialistii, ca de altfel nici sefii lor, nu venisera insotiti de lista de inventar si nu cunosteau limba rusa, au asistat la citirea unei liste de inventariere in limba lui Tolstoi, de catre un omolog sovietic, renuntand in scurt timp si la numararea, bucata cu bucata, a monedelor ce alcatuiau colectia numismatica a Academiei Romane, luand lazile care le depozitau - cu toptanul! Se acredita in randul opiniei publice falsa idee ca, datorita marinimiei Guvernului sovietic, tot Tezaurul romanesc de la Moscova fusese inapoiat, identificandu-l cu vestita piesa arheologica "Closca cu puii de aur". Ce puteau reprezenta in realitate cele 33 de grame de aur, 69O de argint si cele 1.35O de picturi, gravuri si desene, dintre care 12O au fost tablourile originale ale lui Nicolae Grigorescu, ale reginei Maria? Pentru a studia odiseea Tezaurului respectiv, trebuie sa incepem cu inceputul.

Variantele depozitarii la Londra si in Tarile Nordice cad

La inceputul lui decembrie 1916, armata istovita si dezorganizata, dupa trei luni de lupte fara pauze, refuza sa capituleze in fata puterilor centrale, hotarand sa apere pana la ultima picatura de sange parte din Moldova ramasa neocupata. Alaturi de armata, Banca Nationala era al doilea factor de care depindea victoria finala, prin punerea in siguranta a Tezaurului, care garanta emisiunea monedei nationale - leul. Dupa discutii serioase intre cele doua curente din cadrul bancii, aceasta, impreuna cu stocul sau metalic, a fost stramutata de la Bucuresti la Iasi, unde isi aveau sediul guvernul si casa regala. Batranul expert economic Mauriciu Blank l-a avertizat pe seful Guvernului, Ion I.C. Bratianu, ca Rusia era un teren nesigur pentru depozitarea Tezaurului, indicand Londra. I s-a replicat ca rusii - cu care se duceau in acel moment tratative - s-ar fi simtit jigniti in cazul "variantei londoneze", iar, in plus, transportul via Norvegia ar fi insemnat o prima de asigurare foarte mare, in conditiile de austeritate impuse de razboi.

Experimentatul expert tot nu a cedat, propunand incredintarea cu chirie a Tezaurului bancilor din Cristiana, si din nou Londra, sub masca "unui gaj" pentru un presupus imprumut al Romaniei fata de Marea Britanie. Si aceasta propunere a cazut. Dupa ce, printr-un sir de documente, Petersburgul se obliga sa pastreze Tezaurul si sa-l returneze cand Guvernul roman hotara, Consiliul de Ministri, prin jurnalul numarul 2O9O1 bis din 12 decembrie 1916, "gaseste ca este nevoie sa se puna in siguranta Tezaurul Bancii Nationale si aproba transportarea lui". Se hotarase acest lucru desi prevederile Conventiei de la Haga asigurau protectia averilor particulare, chiar in caz de ocupare a teritoriului. Numai ca Primul Razboi Mondial, unde eram aliatii Rusiei, Frantei si Marii Britanii, rasturnase dreptul international in favoarea dreptului fortei. Tezaurul, proprietatea privata a Bancii Nationale, precum si doua casete continand "bijuteriile M.S. Regina Maria", in valoare de circa 7 milioane de lei aur, la cota leului de atunci, a fost incarcat, in numai doua zile, la Iasi, iar trenul special a sosit sub paza puternica la Moscova, in 21 decembrie 1916.

Staretul Manastirii Secul este singurul care spune "nu"

Verificarea si inventarierea celor 1.74O de casete, transportate in 13.823 de saci, ale Tezaurului, depus intr-un compartiment de rezerva din "Orogeinaia Palata" (Palatul Armurelor) din Kremlin, au durat trei saptamani, la 16 februarie 1917 fiind semnat un protocol definitiv, in frunte cu Basile Jacowlewitch Kowalnitzky, din partea ministrului de finante rus, si Th. Capitanovici, directorul BNR, din partea consiliului general al respectivei banci. Din insarcinarea respectivului consiliu, Th. Capitanovici a ramas la Moscova, pastrand doua dintre cheile compartimentului din subsolurile Kremlinului.

Iasi, iunie 1917. Toate sperantele noastre se stransesera in noua "inima" a tarii, dar Armata romana a fost serios afectata de parasirea, pe zeci de kilometri lungime a liniei frontului de pe granita apuseana si de nord a Moldovei, de catre soldatii rusi atinsi de "microbul" bolsevismului. Se punea din nou problema refugiului oficialitatilor in Rusia, la Kerson, situat la gurile Niprului, facandu-se pregatiri pentru instalarea suveranilor, respectiv Regele Ferdinand I - Regina Maria, inrudita prin mama sa, marea ducesa Maria Alexandrovna, cu Tarul abdicat, Nicolae al II-lea, din familia Romanovilor. Pe fondul evenimentelor mentionate a avut loc si cel de-al doilea transport in Rusia, cu un tren care a ajuns la Moscova la 3 august 1917. Cele 188 de casete continand valorile Bancii Nationale, in principal aur efectiv, au fost depozitate in acelasi compartiment de la Kremlin unde a fost depus si primul transport.

O cheie de la grila si una de la poarta exterioara au fost predate lui Th. Capitanovici, tot o cheie de la poarta exterioara primind si W. Kowalnitzky, garantul Bancii Imperiului din Moscova. La 26 august s-a incheiat si depunerea Tezaurului Casei de Depuneri si Consemnatiuni - cuprinzand 1621 de casete, continand numerar, bijuterii, tablouri si alte diferite depozite ale respectivei institutii - in localul Casei de imprumuturi si Depozite a Rusiei din strada Nastasinsky nr. 3, din metropola de pe malurile raului Moscova.

Un singur om s-a impotrivit cedarii bunurilor ce le avea in administrarea sa: staretul Manastirii Secul, Ilarion Balaita. Acesta a salvat de la "drumul Moscovei", odoare de pret "seculesti", printre care si acel celebru vesmant liturgic brodat cu fir de aur, al lui Nestor Ureche, mare vornic al tarii de Jos, si al sotiei sale, din 16O8, in zilele "blagoslovitului" domn Simion Movila.

Intra in joc un James Bond in versiune canadiana

Revolutia din octombrie 1917 a dus la cucerirea puterii politice de catre bolsevicii lui Lenin, "omul de pe Lena", iar Comitetul Revolutionar a declarat ca nu poate raspunde personal de siguranta Tezaurului nostru de la Moscova, "atat timp cat anarhistii si bandele organizate" isi vor disputa cu ei puterea. Cum garda cazacilor care pazea Tezaurul a trecut de partea bolsevicilor, din Iasi, au fost trimisi de autoritatile romane 2O de jandarmi rurali, imbracati civil si inarmati cu revolvere, care au fost pusi la dispozitia lui Th. Capitanovici, cu misiunea de a supraveghea discret depozitele romanesti. Cum acestia nu aveau permise speciale eliberate de Comitetul Revolutionar, misiunea a esuat.

La cererea Guvernului roman, Victor Antonescu, ministrul Romaniei la Paris, a dus tratative pentru a primi sprijinul si garantia aliatilor privind transportul Tezaurului de la Moscova, prin Siberia, in Statele Unite. Deoarece aliatii refuzau sa garanteze siguranta transportului, Executivul de la Iasi si-a pus ultima speranta in reprezentantii SUA aflati in Rusia, bombardandu-l cu telegrame pe Constantin Diamandi, ministrul Romaniei in Rusia, si pe P. Guerin, cetatean de origine franceza, consulul nostru general in aceeasi tara. In imensa si framantata tara de la rasarit se afla atunci si locotenent-colonelul canadian Joseph W. Boyle, imbogatit in Klondike si Yukon de "goana dupa aur" si care, dupa izbucnirea revolutiei ruse, devine presedintele Comitetului pentru distributia de alimente pentru militari si civili, iar noul ministru de razboi il insarcineaza chiar cu gestionarea cailor ferate in timp de criza.

Chipesul ofiter, care se va dovedi mai tarziu agent englez, propune Guvernului roman un proiect secret pentru a readuce in tara arhivele, Tezaurul si bijuteriile Reginei Maria. Dar guvernatorul BNR, I.C. Bibescu, a refuzat operatiunea fara garantia aliatilor. In situatia respectiva, Boyle a reusit sa incarce in doua compartimente de vagon hartia si biletele Bancii Nationale, care si ele se aflau la Moscova, iar in alt vagon, pe 19 dintre gardienii romani care trebuia sa pazeasca Tezaurul. Bolsevicii decupleaza vagoanele, dar ofiterul canadian le recupereaza, trecand garnitura printre liniile albilor si rosiilor. Inainte de Kiev, garnitura ramane fara combustibil, iar Boyle coordoneaza un lant uman pentru a incarca locomotiva cu lemne. La Vapniarka, cand nimeni nu mai avea nici cea mai mica speranta ca mai poate scapa de focul tunarilor bolsevici, colonelul isi "anesteziaza" inamicul cu ceai si mai mult rom.

Dupa multe peripetii, cand toti il credeau mort, Boyle trece granita Romaniei, ajungand la Iasi, la 6 decembrie 1917, cu alaiul format din 25O de jandarmi si un escadron de cavalerie. Pe pieptul colonelului va straluci Marea Cruce a Coroanei Romaniei, primita de la Regele Ferdinand, valorile Tezaurului romanesc continuand sa straluceasca in subsolurile de la Kremlin si Sudnaia - Kassna, desi Consiliul Comisarilor Poporului afirmase ca vor fi restituite intacte poporului roman.

Citeste si:

Socialistii romani si-au luat "felia" lor din "tort"

Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe, Fritsche, a cerut si primit, sub amenintarea folosirii fortei, in martie 1918, de la consulul Frantei la Petrograd, Labonne, cheile de la depozitul Tezaurului Romaniei, de unde bolsevicii au ridicat opt lazi, insumand doua milioane de lei, care au fost imediat expediate la Odessa. De aici au luat drumul Sevastopolului, o parte fiind capturata de la socialistii romani, Mihail Gheorghe Bujor, unul dintre initiatorii si organizatorii structurilor bolsevice romane din Rusia, si I. Rubinstein, de catre germani, cand au ocupat Ucraina. La sfarsitul anului, in urma unei intalniri cu Lenin la Petrograd, Bujor a mai primit o mare cantitate de bancnote romanesti din tezaurul in cauza. Ca acest socialist a luat o felie din tortul Tezaurului este confirmat de condamnarea lui in primavara lui 192O la 2O de ani de munca silnica.

Comunistii romani au primit si ei valori, pe canale inca necunoscute

Cristian Rakovski este numit, pe drept cuvant, de analistul Stelian Tanase, drept "Lenin al Romaniei", doctor de origine bulgara, fiind, timp de un deceniu, figura dominanta a stangii radicale romanesti. Asupra sa circulau in mediile socialiste europene zvonuri ca e agent german, cert este ca, in calitate de lider PSD, Rakovski vorbeste frecvent despre o federatie a statelor balcanice in care dispare statul roman. In martie 1919 are loc, la Petrograd, Congresul de constituire a Internationalei Comuniste (Komintern), congres care il alege pe Rakovski, care era si prim-ministru al Guvernului bolsevic al Ucrainei in conducere, iar partidele comuniste nu erau decat sectii ale nou-infiintatei Internationale a Treia.

Dupa cum rezulta dintr-o nota descoperita in Arhiva Kominternului de istoricul basarabean Cernenka, premierul bolsevic a ridicat din Tezaurul romanesc din Moscova valori de cinci milioane de lei, care au fost folosite pentru propaganda comunista in Romania si poate si peste hotare. In 1922, Rakovski participa la Conferinta Economica Internationala de la Genova, ca adjunct al lui Cicerin, care conducea Comisariatul pentru Externe, fiind profund afectat ca respectiva comisie a reclamat Sovietelor, prin Ministerul de Externe al Frantei, sa restituie Guvernului Romaniei toate valorile Tezaurului de la Moscova.

Doctorul Ion M. Oprea a declarat ca documente din arhivele noastre se refera la dosarele intocmite unor indivizi prinsi de granicerii romani de pe Nistru si fotografiati cu bijuteriile de aur gasite asupra lor, bijuterii identificate ca parti componente ale Tezaurului de la Moscova. Istoricul mentionat mai aduce ca proba concludenta, printre altele, si o scrisoare a Anei Pauker, trimisa din Alpii Elvetieni. Biroul Politic al Partidului Comunist Roman, prin care cerea sa nu i se mai trimita bijuterii atat de scumpe, deoarece sunt foarte greu de plasat. Este interesanta si afirmatia lui Nicolae Goldberger, din postul de director al Institutului de Istorie de pe langa Comitetul Central al PCR, ca sume considerabile erau folosite de comunistii romani ilegalisti pentru a-i mitui pe agentii sigurantei pentru eliberarea tovarasilor arestati, banii fiind rezultati din vanzarea bijuteriilor primite de la Moscova.

Ceausescu il scoate "la inaintare" pe Alexandru Barladeanu, unul dintre "baronii" lui Dej

Dupa venirea lui Ceausescu la conducerea partidului, ca o cutuma obisnuita in tarile "lagarului socialist", ca orice noua conducere sa faca prima vizita la "fratele mai mare", o delegatie numeroasa de comunisti romani s-a deplasat la Moscova in 1965. Ceausescu isi pusese colaboratorii sa-si pregateasca din timp temele, iar in discutiile purtate cu liderii sovietici, la varf cu dictatorul Leonid Brejnev, au fost abordate aspecte legate de relatiile bilaterale si in care partea romana dorea raspunsuri clare. La prima discutie, din ziua de 4 septembrie, dupa schimbul protocolar de saluturi, stabilindu-se de comun acord ca partea romana sa aiba prima cuvantul, Ceausescu a ridicat problema Tezaurului romanesc de la Moscova.

Pentru detalii l-a scos "la inaintare" pe Alexandru Barladeanu, care stia foarte bine ruseste inca din copilarie, de la colegii de scoala de la Tighina, iar apoi din anii razboiului, cand era cercetator la Institutul de Cercetari Stiintifice din Chisinau. Dupa cinci zile, partea sovietica a raspuns problemei ridicate de romani. Neascunzandu-si o stare de nervozitate, Brejnev a precizat ca "am ridicat totul in picioare ca sa ne documentam", apoi a raspuns citind pur si simplu niste hartii ce i-au fost puse in fata. Esenta textului era ca doua state socialiste nu trebuia sa-si fundamenteze relatiile pe trecut, legat de guvernele regal si tarist, delegatia romana fiind avertizata ca plasarea pe pozitia socotita revendicativa putea atrage penalizari financiare din partea Moscovei pentru campania Guvernului Antonescu impotriva Uniunii Sovietice.

Brejnev concluziona ca problema Tezaurului trebuie sa fie "inchisa", caci numai asa s-ar cimenta "increderea reciproca", deoarece, in fond, Tezaurul Romaniei la Moscova ar fi disparut in valtoarea evenimentelor din 1917 si a razboiului civil, ceea ce era o minciuna.
Nici "perestroika" nu va schimba prea mult perceptia conducerii de la Kremlin. La o conferinta de presa din 199O, unde protagonisti au fost cei doi sefi de stat, Mihail Gorbaciov si Ion Iliescu, cand presedintele Romaniei l-a intrebat pe omologul sau de la rasarit unde se afla Tezaurul nostru si cand va fi inapoiat, acesta a raspuns senin: "Nu stiu de chestiunea aceasta, dar ma voi interesa!". Si de atunci tot se intereseaza…

"Al treilea om al Axei" ii pregateste o surpriza lui Putin?

Ce l-a facut pe presedintele Basescu sa se intereseze de o problema veche de 9O de ani? Se poate avansa o ipoteza, nu inainte de a spune cateva cuvinte despre "detinatorul" dosarului Tezaurului romanesc de la Moscova, Mugur Isarescu. Este unul dintre cei mai puternici oameni din Romania, al doilea ca longevitate in functia de guvernator al BNR, dupa Anton Carp, fiind "creierul" care decide politica monetara a tarii. Se spune ca ar fi ofiter acoperit DIE, si/sau mason, dar nu s-a putut dovedi nimic concret, Mugur Isarescu ramanand acelasi profesionist de talie internationala care a reusit sa supravietuiasca tuturor guvernelor postdecembriste.

Pe de alta parte, Basescu a observat ca, lasand la o parte "subiectivitatea" sondajelor, a ajuns in jurul a 39% in optiunile romanilor pentru alegerile prezidentiale, intr-o scadere vizibila fata de Gigi Becali, care vine tare din urma, cele 16 procente ale sale putand urca intr-un viitor apropiat la 25. Romanii se pronunta in proportie de aproape doua treimi impotriva demiterii presedintelui Basescu, dar conflictul total al acestuia cu premierul Tariceanu nu poate scapa partenerilor nostri din UE si NATO. Inca de la instalarea sa in functie, presedintele a declarat ca "Axa Washington - Londra - Bucuresti va fi o prioritate in politica externa in urmatorii cinci ani". Numai ca relatiile lui Basescu cu "Tarul rosu" Putin nu sunt prea apropiate. Presedintele Federatiei Ruse a declarat ca toti cei 5.OOO de militari ai NATO stationati in Romania si Bulgaria incalca Tratatul de reducere a fortelor conventionale in Europa. Este un avertisment destul de transparent pentru posibila amplasare pe teritoriul Romaniei a scutului antiracheta american. In aceasta conjunctura este foarte posibil ca "al treilea om al axei" sa-i ridice la fileu lui Putin "mingea" Tezaurului romanesc.

Astfel, ar realiza concomitent un succes pe doua planuri: extern, prin intarirea pozitiei Romaniei in cadrul NATO si UE, si intern, prin agitarea problemei mentionate, sensibila opiniei publice, ce l-ar putea ridica pe presedintele Basescu in sondaje. Vladimir Putin s-a dovedit un politician redutabil si este posibil ca presedintele Romaniei sa se adreseze unei firme de consultanta de renume in dreptul international pentru a gasi argumentele forte in problema Tezaurului de la Moscova.