Dupa ce s-a intors din ultima vizita pe care a facut-o in America, Ceausescu a cerut spionajului romånesc sa execute o misiune imposibila. Era vorba despre cumpararea prestigiosului ziar "Washington Post" de catre un agent acoperit al DIE, pentru ca apoi publicatia sa fie inchisa. La aflarea hotarårii comandantului suprem, agentii secreti ai Bucurestiului, in frunte cu ambasadorul romån de la Washington, Nicolae M. Nicolae, au ramas fara replica

Ceausescu era furios pe "Washington Post" pentru ca scrisese ca presedintele Romåniei a fost huiduit in fata Hotelului Walldorf Astoria, dar mai ales pentru ca dezvaluise faptul ca la contramanifestatia care a urmat au participat agenti platiti de catre regimul comunist de la Bucuresti, fapt ce l-a facut pe liderul de la Bucuresti sa vada rosu in fata ochilor. Cel considerat responsabil pentru tot ce s-a petrecut la Walldorf Astoria a fost Ion Mihai Pacepa, adjunctul spionajului romånesc

Nici Doicaru, seful de-atunci al spionajului romånesc, si nici Pacepa nu au avut curajul sa-i spuna lui Ceausescu ca misiunea pe care le-o incredintase era practic imposibila. Dorinta lui Ceausescu de a "influenta pozitiv" ziarul "Washington Post" si apoi de a-l inchide nu s-a schimbat nici dupa ce Pacepa a defectat. Seful statului era convins ca serviciul sau secret poate face orice. Cu totul alta parere aveau sefii Securitatii, care si-au dat seama atunci ca Nicolae Ceausescu traia intr-o cu totul alta realitate

1978 a fost anul in care capii Securitatii si-au dat seama ca Nicolae Ceausescu traieste intr-o cu totul alta realitate. Si asta dupa ce liderul de la Bucuresti a dat un ordin aberant serviciilor secrete romanesti, in special spionajului. El dorea ca, prin orice mijloace, prestigiosul "Washington Post" sa fie redus la tacere. La rigoare, chiar sa fie cumparata respectiva publicatie de catre agentii acoperiti ai Directiei de Informatii Externe (DIE) ori de catre intermediari. Ceausescu era dispus sa plateasca oricat pentru aceasta operatiune pe care agentii de atunci au catalogat-o drept stiintifico-fantastica. Cu toate astea, spionajul romanesc s-a pus pe treaba. La nivelul DIE, chestiunea a fost luata in serios si prelucrata indelung pentru a se gasi posibilitati concrete de a pune pe butuci prestigiosul cotidian american.

Citeste si:

Discutia dinaintea furtunei

Toata povestea a inceput dupa evenimentul petrecut in fata Hotelului Walldorf Astoria cu ocazia vizitei in SUA a lui Nicolae Ceausescu. Asadar, intre 12 si 17 aprilie 1978 a avut loc ultima vizita a lui Nicolae si a Elenei Ceausescu in Statele Unite, pe care rezidentele romanesti de spionaj de la Washington si New York s-au straduit sa o pregateasca cat se poate de bine. Un capitol important in organizarea turneului american al cuplului Ceausescu a fost si discutia pe care generalul Ion Mihai Pacepa, pe atunci adjunctul spionajului romanesc, a avut-o cu John Knight, sef al serviciilor secrete din SUA, insarcinat cu protectia presedintelui Jimmy Carter si a Casei Albe. Principalul subiect - protectia delegatiei romane de manifestari ostile. Americanul i-a spus generalului roman ca securitatea delegatiei, a lui Ceausescu in special, e pe deplin asigurata, insa nu poate ingradi decat in anumite limite eventuale manifestari ale unor persoane care nu sunt de acord cu politica liderului de la Bucuresti.

Lui Ceausescu i s-a facut rau de furie

La 16 aprilie ora 19.30, in fata Hotelului Walldorf Astoria din New York, Nicolae Ceausescu s-a aflat fata in fata cu peste 400 de manifestanti. O parte dintre acestia purtau drapele maghiare. Protestatarii au strigat lozinci ostile, au aruncat cu oua si rosii. Totodata, i-au cerut conducatorului Romaniei sa opreasca sistematizarea fortata si sa respecte drepturile omului. Pentru liderul de la Bucuresti era o surpriza absoluta. Cel care se credea "cel mai iubit fiu al poporului dintre Dunare si Carpati" a fost scos pe usa din dos a unui hotel din New York. Socul a fost atat de puternic, incat se spune ca, la scurt timp dupa acest episod, lui Ceausescu i s-a facut rau de furie si chiar a vomitat. Urechile celui care se credea noul mesia al Romaniei nu mai auzisera pana atunci atat de clar si raspicat: "Jos Ceausescu, Jos dictatorul!".