Generozitatea cu care fostul director al SRI a vorbit in fata Comisiei anti-Basescu, despre detaliile operative ale serviciului secret, poate capata denumirea de divulgare a informatiilor confidentiale

"Apetitul" lui Timofte pentru "spovedania" de la Comisia anti-Basescu ar fi rasplatit, daca se intrunesc conditiile legale, cu inchisoare de la 7 la 15 ani

Cu "abilitatea" care-l caracterizeaza, fostul director al SRI, Radu Timofte a divulgat unele informatii legate de activitatea informativa a SRI in cazul Hayssam, care ar putea avea repercusiuni penale asupra sa. Daca stenograma audierii lui Timofte la Comisia privind suspendarea presedintelui Traian Basescu, publicata zilele trecute de un cotidian, este adevarata, fostul director al serviciului de informatii ar putea fi suspectat de divulgarea unor informatii confidentiale, pentru care Codul Penal al Romaniei prevede inchisoare de la 7 la 15 ani.

In discutiile purtate de Radu Timofte cu parlamentarii din Comisia speciala pentru anchetarea motivelor de suspendare a presedintelui Traian Basescu, fostul director al SRI a detaliat pe larg unele aspecte legate de cazul omului de afaceri sirian Omar Hayssam implicat in rapirea jurnalistilor romani in Irak. Ne intrebam daca nu cumva informatiile oferite de Radu Timofte nu au fost prea detaliate pentru a fi prezentate unei comisii al carei obiect de ancheta nu este activitatea SRI.

Gardienii lui Hayssam

In discutiile purtate cu Comisia anti-Basescu, Timofte a numit persoanele din cadrul SRI care raspundeau direct de operatiunile legate de Omar Hayssam. Povestind cum sirianul a avut probleme cu justitia inca din guvernarea trecuta, cand in baza probelor stranse de SRI, in noiembrie 2004, a ajuns pentru doua zile dupa gratii, Radu Timofte a declarat ca "Monitorizarea lui Omar Hayssam a continuat in cadrul SRI si dupa acea perchezitie din 2004, pana la data la care a fost informat Parchetul in legatura cu alte aspecte ce-l vizau pe Hayssam. Nu stiu daca aceste aspecte sunt in continuare in atentia SRI, dar cu certitudine va pot spune ca monitorizarea a avut loc pana ce acesta a fost incarcerat. Toate activitatile ulterioare au fost puse la dispozitia Parchetului General sau a procurorului care instrumenta cazul respectiv. Din SRI - si va spuneam ca la intalnirea preliminara solicitarii demisiei de catre presedinte - a participat gen. Marin, col. Coldea si col. Enescu.

De ce gen. Marin care raspundea de terorism? Fiindca intre timp Parchetul instrumentase in cazul Omar Hayssam si activitati pe linie de terorism. SRI nu l-a supravegheat niciodata pentru activitati de terorism pe Omar Hayssam. De ce col. Coldea? Fiindca el coordona activitatea unitatii care s-a ocupat de Hayssam, pana la incarcerarea acestuia. De ce col. Enescu? Este cel care raspundea nemijlocit, fiind conducatorul unitatii, de activitatea de supraveghere a lui Omar Hayssam". in conditiile in care nimeni nu-i ceruse numele celor care se ocupasera de cazul Hayssam, diareea verbala de care a dat dovada fostul sef al SRI este mai mult decat o simpla scapare.

"Celula"

Citeste si:

Timofte a relatat Comisiei conduse de presedintele PC, Dan Voiculescu, tehnica prin care SRI a incercat sa il supravegheze pe Omar Hayssam in timpul arestului din 2006. intrebat daca regimul de detinere era in sistemul penitenciar sau era in arest preventiv, Radu Timofte a spus ca "Cel preventiv, dupa aceea in regim penitenciar aici, in Bucuresti, dupa care, la solicitarea noastra, dupa ce am pregatit o noua incapere, o noua celula, cu ghilimele, la Craiova, la Penitenciarul din Craiova, a fost transferat si acolo, dar si acolo activitatea a fost compromisa, fiindca s-a cunoscut despre faptul ca se doreste a fi supravegheat de catre noi."

Spion, au ba?

Povestind cum SRI nu a reusit sa gaseasca motive suficiente pentru a-l acuza pe Hayssam de spionaj, "dat fiind faptul ca el niciodata nu a fost vazut in preajma vreunui membru al Ambasadei Siriei la Bucuresti sau vreunui alt membru al altei ambasade", Timofte a spus totusi ca "mai mult decat atat, in ultimul timp era curtat de catre o ambasada dintr-una din tarile membre NATO, am zis ca lucrurile sunt sub controlul acestora". in aceste conditii se ridica o intrebare simpla: de ce SRI nu a luat in calcul posibilitatea ca Hayysam sa fi fost un spion al uneia dintre tarile NATO?.

Logoreea de care a dat dovada Timofte la audierile din parlament ale unei comisii care investiga suspendarea presedintelui tarii i-a luat prin surprindere probabil si pe membrii comisiei, care nu-i cerusera detalii despre cazul Hayssam, mai ales ca ele nu aveau nicio legatura cu activitatea sefului statului. in cele mai multe cazuri, sefii de servicii secrete duc cu ei in mormant informatiile pe care le afla in timpul mandatului. in cazul domnului Radu Timofte, incompetenta sa este de-acum vecina cu prostia.

Bratul legii

Unele dintre afirmatiile lui Timofte pot intra sub litera mai multor legi. in articolul 45 din capitolul V al legii 14/1992 privind functionarea si organizarea SRI, "Documentele interne de orice fel ale Serviciului Roman de Informatii au caracter de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si nu pot fi consultate decat cu aprobarea directorului, in conditiile legii. Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare".

De asemenea, in legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, art. 36, "Persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii clasificate sunt obligate sa asigure protectia acestora, potrivit legii, si sa respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerilor de informatii clasificate. Obligatiile prevazute la art 1 se mentin si dupa incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau profesionale, pe intreaga perioada a mentinerii clasificarii informatiei". Aceeasi lege spune la art. 39, ca "incalcarea normelor privind protectia informatiilor clasificate atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz".

La cele doua legi se adauga art. 169 din Codul Penal, privind "divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului", care spune ca "Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi".