Mai exact, judecatorii arata ca o serie de interceptari ale convorbirii telefonice purtate de cei condamnati - facute in baza Legii 51/1991 privind siguranta nationala - ar fi fost facute fara mandate si, ca urmare, nu pot fi considerate probe. Legea privind siguranta nationala a fost si ea "desfiintata" de magistrati, care o considera invechita, dar mai ales "reprezinta o ingerinta in exercitiul dreptului la corespondenta, prevazut si protejat de CEDO". Procurorii si-au motivat refuzul de a depune la dosar mandatele de interceptare prin faptul ca ar face parte din categoria "secretelor de stat".

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti sustin insa ca Legea 51/1991 este in contradictie cu prevederile CEDO si da procurorilor dreptul ca "sub pretextul existentei unei amenintari la adresa sigurantei nationale sa inregistreze comunicatiile unei persoane pe care apoi sa le foloseasca impotriva sa intr-un proces penal ce are ca obiect exclusiv savarsirea unor infractiuni de drept comun".