Nepriceperea autoritatilor de la Bucuresti in administrare, pusa in evidenta de rezultatele Petrom

Austriecii au facut in ultimii doi ani profit de peste un miliard de euro (600 milioane in 2006, 391 milioane in 2005). Ei au fost si beneficiarii preturilor ridicate pe piata petrolului, statul fiind legat de maini de un contract prost negociat .Desi afacerea merge ca pe roate, OMV e deranjata de rezultatele mai slabe pe segmentul extractie-prelucrare. Zvonurile privind externalizarea acesteia par a prinde contur, iar statul roman nu poate face nimic

Faptul ca statul roman nu a stiut niciodata sa faca nici afaceri profitabile pentru contribuabil, nici privatizari de succes, este demonstrat inca o data daca mai era nevoie de rezultatele obtinute in anul 2006 de catre una din "trecerile in proprietate privata de succes, marca PSD": liderul pietei carburantilor, Petrom SA, aflata acum in ograda OMV.

Pachetul majoritar de actiuni al Petrom a fost preluat la sfarsitul anului 2004 de catre grupul austriac OMV. in urma privatizarii, OMV a devenit stapanul tuturor rezervelor de titei ale Romaniei pe o perioada de 10 ani. Pentru pachetul majoritar de actiuni (51%), austriecii s-au angajat la plati si investitii de circa 1,5 miliarde euro, in conditiile in care compania era evaluata de catre agentiile de rating externe undeva la aproape 3 miliarde. Oricum, din acestia statul a incasat 668,15 de milioane euro, adica aproximativ 0,0525 eurocenti/actiune. Acum, Petrom a ajuns la o valoare de piata de circa sapte miliarde euro!

Recuperarea investitiei, ca-n povesti

Daca te duci si ii spui unui neamt ca ai facut o investitie de sute de milioane si o recuperezi chiar si in zece ani, ori te crede nebun, ori te acuza de furaciune. Se pare ca reteta poate fi patentata in Romnia. Faptul ca autoritatile romane au semnat si negociat contractul Petrom-OMV, desecretizat intr-o proportie destul de mare, dupa uriasul scandal de anul trecut, e demonstrat de recentele cifre raportate de noii actionari, pentru 2006. Astfel, conform comunicatului companiei, Petrom a inregistrat numai anul trecut, un profit net de 2,285 miliarde lei (peste 660 milioane de euro, la un curs mediu de 3,45 lei noi/euro), cu 61% mai mare decat cel din 2005. si nu mai trebuie sa uitam ca pentru 2005 bilantul mai contabilizase un profit de circa 391 milioane de euro!

Motivatia principala a acestei cifre exorbitante, de care beneficiaza in cea mai mare parte actionarul majoritar, este cresterea preturilor produselor petroliere si gazelor. La aceasta se mai adauga si majorarea vanzarilor. Practic, plata efectiva facuta de OMV pentru preluarea pachetului de control la Petrom se poate cu usurinta recupera intr-un an de exploatare bun, in conditii conjuncturale favorabile!

Sigur, din acesti bani se mai aleg si romanii cu cate ceva, daca tinem cont de faptul ca partea romana mai are destule actiuni Petrom (circa 30%), aducatoare de dividende ca parte din profit (atat cat vor sefii austrieci sa lase dupa scaderea investitiilor viitoare). Numai ca, analistii economici sustin pe buna dreptate faptul ca statul "perla neagra" a economiei ar fi putut aduce beneficii mult mai substantiale daca partea contractuala legata de redevente ar fi fost negociata ca la carte. Practic, conform legilor scrise sau nescrise ale economiei, majorarile de preturi ale petrolului pe piata internationala ar fi trebuit sa atraga mariri direct proportionale ale redeventelor incasate la buget.

Aflat in plin conflict pe aceasta tema, fostul ministru al economiei, Codrut seres declara intr-un moment de sinceritate: "Este clar ca anumite clauze din contractul de privatizare nu sunt dintre cele mai bune sau care nu ne fac extrem de fericiti, si e vorba aici de partea de redeventa si de partea de fiscalitate care se poate aplica Petrom". Urmasul sau la fotoliul ministerial, Varujan Vosganian punctase si el pe aceeasi idee: "Romania a pierdut anual 500 de milioane euro pentru ca nu si-a gestionat in mod corespunzator resursele naturale interne, in special petrolul".

Pe aceeasi tema, Aurelian Pavelescu declarase ca "textul de lege privind privatizarea Petrom votat de Parlamentul roman a fost produs de OMV. (...) Codul Fiscal a fost tranzactionat prin intermediul acestui contract comercial."

Extractia, piatra de moara

Faptul ca OMV a preluat compania romaneasca de dragul pietei de desfacere si ca partea de extractie ii cam sta in gat, ceea ce poate conduce la o vanzare a acesteia (statul nu se poate opune, conform contractului, unei astfel de miscari!) este relevat de acelasi document. Acesta mentioneaza faptul ca "Petrom a inregistrat rezultate bune pentru 2006, in pofida unui mediu de afaceri neprielnic si volatil in sectorul de prelucrare".

Privatizarea facuta pe ultima suta de metri a mandatului lui Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu, include in clauzele contractului de privatizare o clauza care permite desprinderea sub forma de SRL-uri a rafinariei Arpechim si a altor active importante. Mai mult, statul roman are posibilitati reduse de a bloca eventuala vanzare a unor active majore.

Profitul creste mai repede ca afacerea

Faptul ca austriecii au pus mana pe o mina de aur este scos in evidenta si de o comparatie intre evolutia afacerilor si respectiv a profitului. Astfel, cel de al doilea a avansat in anul 2006 mai rapid decat primul (61% fata de 22%!). Deci, daca ar fi fost un bun administrator si ar fi stiut sa faca restructurare, guvernul roman ar fi avut conditii optime, atat pentru a scoate bani frumosi si pana la vanzare si din vanzare (obtinand un pret mai bun, multitudinea celor interesati la momentul lansarii procesului de privatizare fiind de notorietate).

in loc de aceasta, ne-am facut cu un contract care conduce la faptul ca romanii trebuie sa indure din pusculita proprie majorarile de pret ale austriecilor de la OMV. Ei sunt de fapt cei care suporta toate pierderile revenite in urma multiplelor "scapari" ale negociatorilor romani, mult prea bine platiti din buzunarele romanilor, comparativ cu "performantele" reale pe care le obtin.

Lejeritatea cu care poate fi administrat Petrom este demonstrata si de faptul ca proprietarii, conform Sfin, au plasat in trei fonduri de investitii straine suma de 1,1 miliarde lei (circa 310 milioane euro), care reprezinta o parte din capitalul adus de grupul austriac OMV la preluarea companiei.

Ce mai ramane cetateanului de rand? Doar sa priveasca "lamentarile postmortem ale oficialilor romani", asa cum numeste analistul economic Ilie serbanescu incercarile de dregere a busuiocului in speta de fata. incercari ce se vor limita fara indoiala la niste firimituri aruncate la un eventual fond de solidaritate sociala. Nu de alta, dar da bine la imagine!


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.