Ca ultimul barbugiu bisnitar, Liga Profesionista de Fotbal (LPF) incaseaza zeci de miliarde de lei la negru. Adica primeste banii (in cazul de fata e vorba de peste 40 de miliarde de lei vechi), insa nu emite nici un fel de factura pentru sume. Ceea ce inseamna ca banii nu sint inregistrati in contabilitate. Adica nu se platesc statului taxele si impozitele aferente. Refolositi, banii se cheama ca sint cam negri, pentru ca nu au o provenienta legala si contabila recunoscuta. Cu mina lui de oltean pokerist smecher de Vilcea, Mitica Dragomir, seful LPF, a semnat documente prin care recunoaste smenul.
Mitica este pirit la Justitie
Aveti mai jos un text intre ghilimele. Incercati sa ghiciti cine este "pirita". Iata textul: "Respectind intelegerea dintre parti, reclamanta a efectuat plati catre pirita (…) pe parcursul anilor 2001-2004 si recunoscute de pirita (…) achitind suma de 40.478.328.100 ROL (…), insa neprimind facturi fiscale, cu motivarea ca nu mai este posibila emiterea de facturi retroactiv, incalcind normele contabile si de fiscalitate, care obligau pirita la emiterea de facturi fiscale". Sa fie oare un SRL fantoma care trage o teapa si dupa aia dispare? Sa fie un alt SRL din fostul "Europa" care-si tine contabilitatea cu facturi vindute de chivute in Colentina? Cin’ sa fie, cin’ sa fie "pirita"? Este fix Liga Profesionista de Fotbal, condusa de Mitica Dragomir, fost condamnat la inchisoare pentru jocuri de noroc (1976), fost condamnat pentru abuz in serviciu contra intereselor obstesti (1990), fost sanctionat de FIFA pentru rasism (1999), fost anchetat de Corpul de Control al prim-ministrului pentru primirea aproape moca a unor lacuri din Bucuresti (2002).

Piriciosul Sarbu este exmatriculat din biznis

Avem, deci, "pirita" LPF. Avem si o "reclamanta", care este ADS (Agentia de Drepturi Sportive SA, fosta Pro Sport Group SA). Povestea e destul de simpla: ADS (firma a lui Sarbu PRO TV) a cumparat drepturile de televizare a meciurilor din campionatul intern pentru perioada 2001-2004. A platit banii catre LPF, conform contractului, insa nu a vazut facturi pentru peste 40 de miliarde de lei vechi. In 2006, ADS a intrat putin in faliment. Ocazie cu care a constatat, cotrobaind prin propria contabilitate, ca nu exista facturi pentru suma amintita.

La orice faliment e nevoie sa se stie ce mai ramine din firma care se inchide. Or, in cazul ADS, era imposibil de stiut, tocmai din cauza lipsei facturilor, care trebuia sa fi fost eliberate de LPF. Pentru ca Liga lui Mitica nu a emis facturile nici macar in 2006, lichidatorul judiciar (cel ce se ocupa de falimente) al ADS a dat in judecata LPF (din actele depuse la dosar a fost extras si fragmentul in ghilimele din paragraful de mai sus). Cerindu-i un lucru simplu: eliberarea facturilor pentru banii primiti. Mitica a recunoscut incasarea sumelor de catre LPF, dar nu a explicat in nici un fel de ce nu s-au si facturat.

Mitica il piraste si el pe Sarbu

Conform datelor din dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti (prin care lichidatorul judiciar al ADS cere LPF eliberarea facturilor), rezulta cu certitudine citeva lucruri. Unu: firma lui Sarbu PRO TV chiar a platit cele 40 de miliarde de lei vechi catre Liga (la dosar sint atasate ordinele de plata, vreo cincizeci la numar, toate emise de ADS pentru LPF). Doi: Liga a recunoscut, inca din 2004, incasarea tuturor celor cincizeci de ordine de plata. Trei: aceeasi Liga a recunoscut si neemiterea facturilor (desi nu a dat nici un fel de explicatie pentru asta).

Contactat de Academia Catavencu, barbugiul Mitica a zis, mai intii, ca nici nu stie "cine dracu’ e ADS-u’ asta". Cind si-a amintit ca stia, a spus ca, de fapt, banii de pe ordinele de plata erau pentru cluburile de fotbal (ceea ce e complet fals, pentru ca ordinele de plata erau pentru LPF, iar Liga, daca nu era destinatara banilor, trebuia sa fi refuzat incasarea lor). In final ne-a trimis la directorul economic al LPF, care a zis ca nu a vazut ordinele de plata ale ADS si ca, oricum, nu stia de procesul intentat de firma falimentara a lui Sarbu. Procesul, insa, este pe rol.

Becali ii piraste si pe Mitica, si pe Sarbu

Procesul dintre ADS si LPF este numai ultimul episod din telesmenovela drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Romania. Un episod mai vechi scoate la lumina si alte stratageme de care se foloseste Dumitru Dragomir pentru a controla milioanele de euro din acest biznis. De exemplu, desi in contractul incheiat de LPF cu ADS se precizeaza clar ca Liga ia numai 20% din drepturile de televizare a meciurilor, restul mergind la cluburi, Mitica a incasat direct banii echipelor. Asa s-a ajuns ca, in 2004, mai multe echipe din prima divizie a campionatului intern de fotbal sa dea in judecata LPF pentru a-si recupera banii.

Printre cluburile care au dat in judecata Liga a fost si Steaua. In ianuarie 2005, clubul lui Gigi Becali a cistigat procesul cu LPF si deci dreptul de a incasa de la Liga 230.000 de dolari. Dragomir nu ne-a explicat nici noua de ce era nevoie sa vamuiasca el banii care veneau din drepturi de televizare, in conditiile in care prin contract se preciza clar ca echipele iau banii direct de la firma cistigatoare a acestor drepturi (in acest caz, ADS).

Citeste si:

Pe Sarbu il mai piraste si Taher

In cele din urma, procesul intentat de Steaua LPF-ului a fost suspendat, avocatii nici unei parti neomorindu-se sa dea pe la termene. In acest punct se articuleaza, practic, si povestea publicitatii pe care PRO TV i-o face agresiv lui Becali, de citiva ani incoace. Astfel, pentru a-si recupera, totusi, suma de 230.000 de dolari din drepturi de televizare, Becali mentioneaza o datorie a Marriott catre PRO TV.

Lucrurile, insa, stau exact invers: PRO TV datora bani Marriott-ului, de fapt. Astfel, in 2005 (perioada postelectorala in care grupul lui Sarbu pare sa fi inceput sa aiba probleme cu lichiditatile), pe 12 august, Societatea Companiilor Hoteliere Grand (Marriott) cheama in judecata Media Pro Pictures si Media Pro International. Motivul este neplata unor servicii hoteliere pe care Marriott le-a prestat catre cele doua firme, in valoarea de aproape un miliard si jumatate de lei vechi (la cursul de schimb de atunci, asta insemna putin peste 85.000 de dolari).

Datoriile s-au acumulat intre anii 2003 si 2004 si reprezentau cazarea a peste 60 de persoane invitate la Bucuresti de catre firmele din Grupul Pro.
Rasturnare de situatie: Taher se pupa cu Sarbu
Dupa actionarea in instanta a firmelor lui Sarbu, avocatii Hotelului Marriott s-au comportat ciudat. Desi aveau sanse clare de cistig, ei nu au mai timbrat cererile si nici nu s-au prezentat la proces.

Sectia Comerciala a Tribunalului Bucuresti s-a autosesizat si nu a avut altceva de facut decit sa anuleze actiunile in instanta ale Marriott. In cele din urma, din acest motiv, Casa de avocati "Bostina si Asociatii" a pierdut ambele procese. Nu aceasta este si parerea PR-ului casei de avocati, Ovidiu Constantinescu: "Din punctul nostru de vedere, nu am pierdut procesul". Constantinescu nu a mai adaugat nimic in plus, invocind relatia de confidentialitate intre client si avocat. Comportamentul avocatilor, insa, poate sugera ca intre firmele lui Sarbu si Marriott s-a ajuns la alt fel de intelegere. Si anume: mediatizarea hotelului in stirile de seara, la pachet cu Gigi Becali si Clubul Steaua, de exemplu. Varianta intarita, de altfel, si de o declaratie a lui Fathi Taher (coproprietar al Marriott) acordata Cotidianului: "Firma trebuia sa-si recupereze intr-un fel banii".

Alta rasturnare: Becali se pupa si el cu Taher, dar si cu Sarbu

In ceea ce priveste relatia pe care o avea Gigi Becali cu Marriott, lucrurile sint destul de clare si confirmate atit cu documente, cit si de declaratiile oficiale date de cei implicati. Becali avea de achitat in jur de 200.000 de dolari catre hotel pentru sediul oficial al Clubului Steaua. In schimbul deselor aparitii la TV (si mai ales la PRO TV), Becali a obtinut o pasuire la plata (aparitii care faceau, indirect, reclama hotelului). Becali s-a folosit de sediu un timp mai indelungat, ceea ce a dus la un proces in instanta in care Marriott si-a cerut drepturile financiare restante. De data aceasta, a mers pina la capat, obtinind o sentinta definitiva si irevocabila care obliga Clubul de fotbal Steaua sa plateasca 530.000 RON (adica peste 200.000 de dolari). Astfel, datoria de care vorbea Becali, catre Marriott, este dovedita cu acte, aceasta fiind inregistrata la 18 octombrie 2006 la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Happy-end: Mitica se pupa cu toti, dar si pe propriul portofel

Din toate aceste meciuri de afaceri trucate rezulta un cistigator absolut: trustul lui Adrian Sarbu. Care, conform lui Becali, si-a stins datoriile catre Steaua si Marriott difuzindu-l in exces pe "razboinicul luminii" la stirile PRO TV. Al doilea cistigator este chiar Becali, care si-a promovat imaginea pe un post national in contul datoriilor pe care Clubul Steaua ar fi trebuit sa le incaseze. Mai mult, el a reusit sa-si adaposteasca sediul firmei in incinta Marriott numai pe baza aparitiilor sale televizate. Cel mai putin cistigat ramine Hotelul Marriott, care ar fi avut de incasat de la Becali si de la trustul lui Sarbu aproape 300.000 de dolari. Dar care, totusi, s-a ales cu reclama indirecta facuta prin Becali.

Din alt punct de vedere, insa, cel mai mare cistigator al scandalului drepturilor de televizare a meciurilor este seful LPF si politicianul PRM Dumitru Dragomir. Pentru ca apare aproape la fel de des ca Becali la stirile PRO TV, ceea ce nu poate decit sa-i foloseasca, avind in vedere ca e si parlamentar. In al doilea rind, Dragomir a cistigat bani nu numai legal, dar si fara sa respecte reglementarile contabile. Astfel, peste 40 de miliarde de lei vechi au intrat in LPF fara ca vreo factura sa fie emisa de Liga. Si - atentie! - este vorba de o poveste veche de trei ani. Care, cel mai probabil, nu ar fi fost facuta publica daca ADS nu ar fi falimentat. Ceea ce inseamna ca, daca programul lui Vadim PRM cu executiile pe stadioane mai e valabil, ar trebui sa inceapa chiar cu Dumitru Dragomir, omul care executa in fiecare an bugetele tuturor stadioanelor din Romania.