Parlamentul ucrainean (Rada Suprema) a atribuit miercuri denumirea de Satul Alb asezarii umane de pe Insula Serpilor, care face obiectul unui diferend intre Bucuresti si Kiev. In urma deciziei, localitatea va figura pe hartile oficiale ucrainene, ca parte a teritoriului tarii vecine. Decizia nu reprezinta decit o incercare de intirziere a unui verdict favorabil Romaniei si in pronuntarea caruia statutul insulei nu este cel mai relevant aspect juridic.

Miza: petrolul si platforma continentala

Statutul Insulei Serpilor, in apropierea careia se afla importante zacaminte de petrol, face obiectul unui contencios care se judeca la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ). Miza este delimitarea zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei, care ofera dreptul de a exploata resursele platformei continentale din zona respectiva.

Eforturile ucrainene de a acredita o realitate, care din punct de vedere juridic si practic nu exista, nu au nici un efect asupra procedurii de la Haga. Ucraina incearca sa complice procedura, facind apel la circumstante speciale, precum prezenta unei insule. Bucurestiul sustine ca insula este, in termeni juridici, doar o stinca si nu are drept la zona economica exclusiva, conform articolului 121 al Conventiei privind dreptul marii, la care sint parte atit Romania, cit si Ucraina. In acest caz, platforma continentala din jurul acesteia si resursele aferente ar urma sa fie divizate, conform legilor internationale, intre Romania si Ucraina.

Sat construit artificial

Citeste si:

Conditia ca formatiunea stincoasa sa capete statut de insula este ca ea sa aiba si surse de apa potabila proprii, pentru a putea adaposti asezari umane autonome. Insula Serpilor nu are insa nici o asemenea sursa. Dupa ce au transportat aici zeci de persoane si au construit magazine, posta, banci etc., pentru a crea aparenta locuirii, autoritatile ucrainene au adus inclusiv apa cu cisternele, desi nici asa nu indeplineau conditiile juridice necesare.

Eforturi fara efect juridic

"MAE a trimis deja o nota verbala ambasadei ucrainene la Bucuresti, prin care avertizeaza ca aceste masuri nu sint opozabile, din punct de vedere juridic, partii romane", a declarat agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, care a condus negocierile cu Ucraina si, dupa esecul acestora, actiunile Romaniei pe linga Curtea de la Haga. La intilnirea pe care au avut-o luna trecuta, presedintii Traian Basescu si Viktor Iuscenko s-au angajat sa respecte decizia CIJ. In acest moment se asteapta depunerea documentatiei scrise de catre Ucraina, dupa care vor urma pledoariile celor doua parti. Un verdict al CIJ se asteapta in 2008 sau 2009.

Ce spun istoricii

E un abuz, considera istoricul Adrian Cioroianu. "S-a inventat o localitate pentru a include insula pe harta. Nu are nimic a face cu istoria, este o decizie pur politica. Argumetele lor sint de forta. E inca o piesa la dosarul romano-ucrainean, si asa destul de incarcat. Aveam deja in agenda Canalul Bistroe si protectia minoritatilor", spune Cioroianu, care considera necesara ridicarea problemei la nivel european.